Page 27 - 1934-04
P. 27
Ceahliul (Foto Chevallier)
C E A H L Ă U L , M U N T E S F Â N T
Nu sunt nici 30 de ani de când numărul dru După 7—8 ceasuri de drum, în care străbăteai
meţilor străini, cari străbăteau valea Bistriţei nu cu trăsura cei 50 de km dela Piatra la Răpciune,
mai din plăcerea de a cunoaşte şi a admira far sdruncinat ca vai de lume şi buimăcit de nesfâr
mecul acestei regiuni, era foarte redus. Mai mult şitul cor al zurgălăilor, trebuia să o iei pe la
de 20—30 de familii, în cursul unei veri, nu-şi casele mai curăţele din sat cu rugămintea să fii găz
îngăduiau — pe atunci — această plăcere. duit. Se făcea mare zarvă în comună când se svo-
La drept vorbind, cu atâţia ani în urmă, un nea că au venit nişte boieri să urce pe munte.
drum pe Ceahlău se şi făcea în condiţii foarte Era lucru rar când se arăta cineva îmbrăcat în straie
anevoioase. De hotel nici nu se pomenea prin apro strâmte prin meleagurile acelea.
piere, iar în Durău era greu de găzduit, deoarece Astăzi, drumul dela Piatra la Răpciune se face
chiliile sărăcăcioase ale călugărilor nu-ţi puteau în cel mult 2 ceasuri cu automobilul. Ajuns aici
oferi nimic din ceea ce caută o viaţă mai pre găseşti şi restaurant şi hotel, iar, dacă voieşti să
tenţioasă. De altfel nici nu puteai ajunge la Du nu mai faci popas, ai drum bun până la Durău,
rău decât mergând pe jos sau călare, pentrucă unde se poate găsi o găzduire bunişoară.
drumul era veşnic mâncat de ape, iar podeţele Vizitatorii s'au înmulţit şi sporesc de pe an pe
de peste pârâul Schitului, de cele mai adeseori an, aşa că acum se pune problema unei confor
erau stricate. tabile case de oaspeţi în Durău şi a unui încăpător
Drumul dela Răpciune la Durău tocmai târziu adăpost sus, pe Ceahlău *).
s’a făcut practicabil pentru trăsuri, prin stăruinţa
lui Gheorghe Panu, un om de gust ales şi un *) Cei dinţii cari au deschis o poteci buni de urcare pe
mare admirator al naturii, care obişnuia să-şi pe Ceahliu prin Durlu au fost Cnejii Cantacuzmi. vechi pro
treacă vremea vacanţei pe plaiurile Ceahlăului şi prietari ai Hangului. Cu vreo 50 de ani in urmi, Vasile Mld-
in deosebi la Durău. rescu, pe atunci subprefect al pllşii Muntele, a imbunltlţit
