Page 28 - 1934-04

PREOT C. MATASA: CEAHLĂUL MUNTE SFÂNT 219

A început să înţeleagă doar lumea şi la noi, Acest munte te chiamă, te atrage dela depăr­
că a căuta să-ţi cunoşti ţara — călătorind — nu e tări de sute de kilometri, de jur-împrejur: din
un lux, ci dimpotrivă, e o imperioasă necesitate inima Transilvaniei, depe munţii Vrancei, de pe
isvorîtă din sentimentul şi datoria de a o iubi şi dealurile laşului, ca şi de pe culmile Călimanilor,
a te simţi cât mai strâns legat de ţărâna şi de su­ şi în chemarea lui este atâta vrajă şi ademenire,
fletul ei. că până şi cele mai slăbănoage picioare capătă
Nu e vorbă, că sunt încă mulţi Români, oameni
de frunte în ţară, cari cunosc mai bine Alpit şi
lacurile italiene decât Delta Dunării sau frumoşii
noştri munţi.
Avem în ţară locuri şi privelişti care pot sta
alături cu cele din străinătate, ceea ce însă ne
lipseşte nouă — deocamdată — spre a face din cele
mai multe regiuni un adevărate numai raiu, lipsa
unei mai bune gospodării, lipsa confortului. To-
tuş, nu e greu de văzut că mulţimea vizitatorilor,
cari sporesc de pe an pe an, i-a silit în unele părţi
pe localnici să facă ei înşişi îmbunătăţirile cuve­
nite, băgând deseamă că drumeţii numeroşi aduc
venituri însemnate locuitorilor, pe unde poposesc.
Cheile Bicazului sunt o pildă convingătoare în
această privinţă. Cu câţiva ani mai în urmă, nu
era acolo decât un singur canton, sus lângă Tău
şi încă şi acela a stat pustiu multă vreme; acum
insă, de vreo 3—4 ani, de când numărul vizita­
torilor s'a înmulţit au început să răsară ca din
pământ fel de fel de vile, care de care mai sim­
patice, oferind numeroşilor drumeţi o găzduire in
bune condiţii.
In legătură cu aceasta şi spre a dovedi cum
nevoia te sileşte să fii gospodar, notez următorul
fapt: La intrarea în Chei, dinspre Bicazul Arde­
lean, pe unde drumul este mai prost, şi-a făcut
o căsuţă şi gospodarul Paleu, un românaş vrednic
din partea locului, căutând şi el să pună la în­
demână călătorilor o modestă, dar foarte bine­
venită ospitalitate, în această parte a Cheilor unde
nu se găsea până acum niciun fel de adăpost
pentru o vreme de ploaie. Omul nostru având
interes ca vizitatorii Cheilor, cari vin dinspre Ve­
chiul Regat, să poată ajunge cu maşinile până la
casa lui, a reparat singur drumul pe o distanţă
de vreo 2 km sfărâmând stâncile care erau în cale. Ceahlăul, altă vedere
Iată cum deci nevoia l-a făcut pe Grigore Paleu
şi inginer şi ministru al drumurilor şi aşa se va aripi şi însufleţire de drum. Atâta farmec şi mă­
întâmpla şi cu alte localităţi, dacă numărul mare reţie îţi împărtăşeşte acest munte, încât aş putea
al vizitatorilor va provoca interes pentru localnici.
Tot astfel şi Ceahlăul, va deveni în curând unul întâia dată in documentele vechi româneşti, in hotarnica unui
din cele mai interesante puncte de atracţie pen­ act privitor la Mănăstirea Bistriţa din 1458. (I. Bogdan,
tru toţi călătorii iubitori de natură, dacă accesul Docum. lui Ştefan Cel Mare, voi. I, pag. 22).
lui va fi mai înlesnit, lucru care se va face, ne­ Numele de « Pionul • s’a dat muntelui cu mult mai incoace
greşit ')• — probabil de către Asachi, mai întâi — după numele Schi­
tului Silvestru zis şi Pionul in un act din 1641. Numele de
vechiul drum, făcând şi un adăpost la Fântânele, unde este Peonul vme cred dela numele Sfântului Peon, care se ser­
un bogat isvor de apă. bează la x Iunie.
Nicu Albu proiectase o şosea buni pe Ceahlău, dar n’a Intr’un act din vremea lui Ştefan Tomşa, un deal din apro­
apucat a lucra decât o micâ parte, care s’a ruinat, ne mai pierea Schitului Silvestru se chema » Dealul Peonului *, care
ingrijindu-se nimeni de acest lucru. va fi amintit numele vreunui pusnic cu acest nume, trăitor
') Numele de < Ceahlău » dat acestui munte apare pentru acolo, in vreo crăpătură de stâncă.