Page 29 - 1934-04

220 B O A B E D E G R Â U

spune că cine nu l-a urcat — pe un timp fru­ trandafiriu — hlamida strălucită de aur şi rubin
mos — nu ştie ce înţeles cuprinde cuvântul sublim. cu care se îmbracă treptat tot muntele, de la
Ajuns sus pe creştet vei trăi, cât vei sta acolo, tăcutele culmi de pe creştet şi până departe, în
o viaţă nouă, smuls din grijile mărunte ce ne somnoroasele văi de pe poale, îţi dau imaginea unei
macină traiul pe meleagurile în care muncim. feerii al cărei farmec nu se uită niciodată. In aceste
Acolo, pe marile înălţimi ale muntelui, pare că clipe pare că trăieşti vraja unei poveşti dedemult.
Robit de frumuseţea priveliştii
nu ştii încotro să-ţi îndrepţi mai
întâi privirea lacomă: jos, la poale,
unde licăreşte şerpuirea argintie
a Bistriţei ce aleargă sburdalnic
când în dreapta, când în stânga,
ocolind dealurile unul după altul,
pe care — parcă anume Ceahlăul
i le trimite în cale să o zăbovească;
sau să urmăreşti sus, panorama
fantastică a stâncilor ce se înalţă
peste prăpăstii că-ţi îngheaţă sân­
gele. Dar nu te poţi îndura să
laşi nebăgate în seamă nici per­
nele de jnepeni, care se aşază şi
se încolăcesc pe minunatul covor
al pajiştilor alpine ce îmbracă mun­
tele spre creştet.
Aici, după ce a încetat pădurea,
te întâmpină de jur-împrejurul
vârfului, la mici distanţe, grupuri
de stânci în formele cele mai ciu-
d a t e : Piatra-Lată. Scăldătoarea
însăşi firea ţi se transformă, şi ea tinde să pă­ Vulturilor, Dochia, Panaghia, Piatra Detunată,
şească mai sus pe scara unor preocupări mai Piatra cu Apă — un bloc enorm de calcar,
senine, mai pline de omenie şi de duioşie. Până şi Bâtca Neagră şi Piatra-Sură — uriaşe bancuri de
cel mai aspru temperament, în­
cearcă aici o sensaţie de înălţare
şi de spiritualizare.
Muntele acesta aşa de încân­
tător nu e prea înalt, abia atinge
1900 de metri, dar, fiindcă de
jur-împrejurul lui, până la mari
depărtări, domină hotărît toate
celelalte culmi, răsare dintre ele
ca un gigant, impunându-se ad­
miraţiei călătorului şi prin înăl­
ţime, dar mai ales prin forma
ce-1 aseamănă cu o grandioasă
catedrală, unde parcă Dumnezeu
slujeşte.
Dar spre deosebire de alţi munţi,
Ceahlăul mai are încă şi avan­
tajul că oferă călătorului, pe o
suprafaţă relativ restrânsă, o ne­
sfârşită gamă de pitoresc şi de
coloare. Pe alţi munţi trebue să Mare de neguri pe Ceahlău
alergi săptămâni întregi ca să poţi
vedea ceea ce-ţi oferă Ceahlăul în două, trei zile, conglomerat; ceva mai spre Sud-Vest se arată
într’un mănunchiu fermecat. măreaţa privelişte a Ocolaşelor cu înfiorătoarele
Sguduitoarea sensaţie de singurătate şi linişte, ţancuri şi poliţi numite Gardul Stănilelor, Sghia-
minunata privelişte a răsăritului, în care soarele bul lui Vodă şi Piciorul Şchiop, iar către Nord,
se înalţă majestos, împletind — într'un zâmbet înspre Durău, se vede Duruitoarea, o splen­