Page 35 - 1934-04
P. 35

2 2 6                              B O A B E  D E  G R Â U

            le  va  fi  dat  altora  moşii  şi  în  munte  ca  să-şi  facă   duşmanii  au  fost  alungaţi,  dar  soarta  n’a  îngăduit
            sate şi să apere ţara spre apus.                 ca viteazul să se mai reîntoarcă acasă.
              Dar  pe  lângă  materialul  istoric,  care  dovedeşte   O  mulţime  de  peţitori,  boieri  de  ţară  şi  crai
            înflorirea  unei  vieţi  religioase  şi  chiar  a  unor  stră­  străini,  cereau  pe  Ana  de  soţie,  dar  Domniţa  era
            vechi  proprietăţi  de  pământuri  pe  poalele  Cea­  neînduplecată  în  ţinerea  jurământului  dat.  Des-
            hlăului,  s'au  mai  păstrat  în  popor  şi  o  seamă  de  nădăjduită că Domnul hotărîse nunta cu toată












































                                              Pluti pe Bistriţa (Foto Chevallier)

            legende  care  ne  vorbesc  din  moşi-strămoşi  despre   împotrivirea  ei,  Ana  ceru  ajutorul  unei  vestite
            acest  fapt.  Astfel  voiu  cita  în  deosebi  legenda   vrăjitoare.  Sgripţuroaica  i-1  aduse  în  adevăr  pe
            «Sahastrului  •  de  pe  vârful  Ceahlăului,  legenda   Budul,  dar  log<xlnicul  era  acum  strigoi.  Budul  o
            Turnului lui Budu şi altele.                     îndemnă  pe  Ana  să  plece  cu  el,  ceea  ce  şi  făcu
              Se  povesteşte  din  bătrâni  că  pe  vremea  lui   nefericita  Domniţă,  înduplecată  de  rugămintele
            Alexandru  cel  Bun,  printre  curtenii  cei  mai  de   iubitului.  Şi  aşa,  amândoi,  călărind  pe  o  nălucă
            vază  ai  Voievodului  era  şi  un  tânăr  fiu  de  boier   în  chip  de  cal,  îşi  luară  sborul  în  spre  munte,
            numit  Budul,  pe  cât  de  frumos  pe  atât  şi  de   unde  erau  curţile  lui  Budul.  Dar  tocmai  când
            viteaz.  Ispitită  de  vrednicia  lui.  Domniţa  Ana,  una   ajunseră  deasupra  Ceahlăului,  fiind  în  faptul  di­
            din  fetele  lui  Alexandru-Vodă,  se  îndrăgosti  de   mineţii, au început să cânte cocoşii prin sate şi, nu­
            tânărul  boier  jurându-şi  amândoi  nestrămutată   mai deodată se auzi o detunătură groaznică. Fugarii
            credinţă până la capătul vieţii.                 s'au prăbuşit la pământ prefăcându-se în stâncă.
              Când  tinerii  se  socoteau  mai  fericiţi  şi  se  pre­  Se  vede  astăzi  pe  Ceahlău  o  piatră  uriaşă,  care
            găteau  de  strălucită  nuntă,  iată  că  se  vesteşte  o   de  sute  de  ani  poartă  numele  de  Tumul  lui  Budu,
            încălcare  la  hotarul  ţării.  Budul,  ca  cel  mai  de   iar,  din  documentele  rămase  dela  Alexandru  cel
            frunte  dintre  oştenii  vremii  lui,  nu  putea  fi  decât   Bun,  se  constată  că,  in  adevăr,  printre  curtenii
            întâiul  la  locul  primejdiei.  S’a  făcut  războiu  mare,  Domnului, era şi un boier cu acest nume.
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40