Page 57 - 1934-04

C R O N I C A 25*

grup, de n'ar fi sâ amintesc decât înseşi « Convorbiri literare » logică s'au dus de mult şi revista a rămas. Ea se înşiră atunci
şi « Semănătorul » sau, mai de dincoace, « Viaţa românească • intre publicaţiile culturale şi documentare ale zilei, ameste-
cându-şi cu sfială diamantul adevărat, adus din alte vremuri,
cu pietrele de podoabă ale celorlalţi, lucrate, pentru como­
ditate şi ca sâ poată fi schimbate mai des, in culoarea şi
stilul veşmintelor lepădate de trei ori pe zi, din alte cristaluri.
Cum am spus, tonalitatea de reviste cu preocupări de artă,
o dă « Convorbirilor • colaborarea regulată a directorului lor,
atât prin studii mai puţin vremelnice cât şi in cronica, cu
caracter obişnuit de dări de seamă, menite să fie scrise, sau
de comunicări la radio, menite să fie spuse. Trăsătura de vioi­
ciune a polemicii nu lipseşte şi, ca in cele mai multe polemici,
trăsătura personală şi pornită. Problemele se văd atunci mai
puţin, căci ele pot să mai aştepte, şi se văd mai cu seamă oa­
menii, cari trebue izbiţi la timp. Scrisul e totdeauna uşor
şi aproape vorbit, fără nimic din ingreunarea sau opacitatea
erudiţiei şi a dogmei. Ceva muzeolog, de introducere mai
mult glumeaţă a vizitatorului printre nişte colecţii care au
cerut muncă şi pricepere, uneori crâncene, ca să fie adunate
şi puse intr’un întreg, îşi face loc printre rânduri. Mă gândesc
intre altele la comentariile in jurul unei propuneri de aducere
in copie a Coloanei lui Traian la Bucureşti, documentul de
marmură unic al naşterii poporului românesc. D-l Tzigara
Samurcaş e împotrivă, pentru multe argumente, deşi întâiul
propunător a fost Mihail Kogălniceanu. Las de o parte părerea
că am avea cu totul altceva de făcut, în materie de antichităţi,
restaurarea, de pildă, a monumentului dela Adam Clissi in
Dobrogea, original acesta şi nu o biată copie; Adam Clissi
şi trofeul lui de piatră e bun, şt nimeni n’are ceva de zis, dar
Coloana lui Traian e şi mai bună, ca o istorie întreagă şi cuno­
scută faţă de un episod anonim. Că n'am avea o piaţă in Bu­
cureşti potrivită, că un monument roman ar fi in Capitala
României un anacronism, prin lipsă de tovarăşi şi de am­
bianţă. Argumentul care luminează insă din plin latura pole­
mică sau, aş zice mai curând, ironia junimistă, e acela că
un monument cum e Coloana Traiană, in care se inveşniceşte
înfrângerea Dacilor, ne-ar putea jicni pe noi, urmaşii lor!
Aceasta n’ar fi insă o piedică la aducerea mulajelor lui şi la
aşezarea in pereţii viitorului Muzeu Naţional!
Ceea ce rămâne insă cu desăvârşire sigur este că fără voinţa
şi priceperea organizatoare a d-lui Tzigara Samurcaş « Con­
Nina Arbore (bronz), de Mihţa Pdtrafcu vorbiri literare » ar fi încetat să mai apară. Cel mai însemnat
martor şi părtaş al renaşterii noastre spirituale n’ar mai fi
şi «Gândirea ». Uneori revista s’a risipit înainte sâ se piardă fost printre noi. Să dăm din plin Cezarului ce este al Cezarului!
grupul, dar; sunt şi cazuri când mişcarea şi urzeala ei ideo­ Dumnezeu îşi ia singur ceea ce i se cuvine.

Turism, sport, educaţie fizică
f
DELTA DUNĂRII. — După ce a străbătut aproape trei lui Neptun, aruncat în acest colţ de pământ după ce zeul
mii de kilometri prin mijlocul Europei, intr’o albie din cele a plecat, s’a întregit cu toţi cei trei dinţi ai furcii lui, aşa cum
mai pline de istorie, geologică şi omenească, Dunărea ajunsă îl vedem in mâna statuilor de pe frontonul Palatului Comisiei
înaintea celor două oraşe, Ismailul Basarabiei şi Tulcea do­ Europene a Dunării din Sulina şi până deasupra drugului
brogeană, se desparte in două man braţe. Delta a început. de poartă dela casa farului de pe Insula Şerpilor. Suntem
La 19 kilometri de acest loc de împărţire a apelor, cunoscut intr’o ţară a apelor. Ele au lucrat ca un multimilenar şi neo­
sub numele de Ceatalul Ismailului, braţul tulcean se desface dihnit zidar întreagă această întindere, aducând de departe
la rândul lui in alte două ramuri. Chilia are 1x2 kilometri, mâlul in miliarde şi miliarde de metri cubi in fiecare an,
Sulina 80, Sfântul Gheorghc, mult mai cotit, 122. Tridentul aşternându-1, spălându-1 şi din nou aşezându-1 cu mâestri-