Page 58 - 1934-04

252 B O A B E D E G R Â U

tele lor mistrii. Fie că se urcă cineva pe măgura monumen­ Palatul dela marginea Mării, portretele de multe neamuri ale
tului dela Tulcea sau pe bătrănul munte Beştepe, de unde membrilor Comisiei, dela aşezarea ei şi până astăzi, au că­
ochiul poate călători până departe peste gârle şi bălţi, peste pătat o viaţă şi un înţeles, care altminteri începeau să se uite.
stufuri şi păduri de sălcii, fie că trece cu vaporul pe cele trei Farul cel alb de zid, care aduce aminte de clădirile Genove-
braţe, intre pământuri noui, joase şi nealese încă bine din zilor şi se găseşte astăzi in mijlocul caselor, şi-a pus pe piept,
revărsări, sau se apropie de pe Mare cu grijă printre giaman- deasupra, sub capul lui de cristal cu ochii străludtori, table
duri, faruri şi prăjini de semnale pentru navigaţie dela gura negre uriaşe, arătând din larg vapoarelor adândmca cana­
Sulinei, părerea rămâne acecaş. lului, 24 de picioare engleze. Pe cheiul cel Larg a ieşit din
birouri, din cafenele şi din stuf lumea
împiestriţatâ care umple romanul Deltei,
Europolis de Jean Bart.
Rosturile Comisiei au ajuns din nou o
preocupare a tuturor, datorită împreju­
rărilor dela gurile Dunării din anii de
după râzboiu. Când s’a ales braţul Sulina
ca drum al navigaţiei, pentrucă era mai
scurt şi mai apărat de vânturi la văr­
sare, inginerii s’au gândit că e o soluţie
numai provizorie. Intâile lor studii se
opriseră la braţul Sfântu Gheorghe,
care are apă mai multă şi e mai departe
de marele duşman al Sulinei, gura Stări
Stambul a braţului Chilia. Marele duş­
man a lucrat cu o putere neînchipuită,
mai ales in vremea din urmă. Mâlul
adunat de el şi dus de curent, s’a întins
pe coastă spre miazăzi. Noui punţi de
piatră înfipte in piloţi adânci, au trebuit
atunci să ducă Dunărea 1a Sulina cu
mai bine de doi kilometri înăuntrul
Mării. Intrarea in canal a trebuit să fie
Delta Dunării alcătueşte o lume aparte, cu înfăţişările, cu şi ea schimbată. Dela miazănoapte cresc însă necontenit lim­
problemele şi legile ei proprii, nu numai in cadrul ţării noa­ bile de nisip. Golful ia forme lagunare. Stuful s'a prins şi
stre, dar şi in cadrul continentului. Ea a fost din vremurile creşte. Mai pe departe o perdea de sălcii crestează şi înver­
uitate şi continuă să fie şi astăzi, intr'o măsură încă sporită, zeşte orizontul. Cine vine din Marea Neagră, are înaintea
o poartă a Europei, de o parte către apele cele largi, iar de ochilor, de pe puntea de comandă, un peisaj tulbure şi ne­
alta, către cele mai mănoase pământuri şi mai vioaie popoare. sigur, în care abia câteva semne geodezice arată fundul jos.
Economistul şi omul politic află aici un nesfârşit câmp de Un nou uscat se pregăteşte acolo. Parcă ţărmul s’a tras de o
lucru şi de meditaţie. parte şi se acopere dinadins in ceaţă sau In poleiala orbitoare
Ca un semn văzut de toţi al acestui adevăr, întâmpină în­ a soarelui, ca să poată lucra, sub perdeaua lor, nestingherit
suşi regimul dela guri, care a adus pe aceste locuri un nou mai departe. Delta înaintează in larg şi gâtuie Sulina. Dela
pavilion, cu dungi orizontale albe şi albastre. E ca un nou înfiinţarea ei. Comisia n’a trecut prin zile mai grele.
fel de Stat, cu un teritoriu curgător, apele Dunării dela Brăila In consfătuiri mari ţinute acum de curând, cu specialişti
până la Mare, şi cu bucăţi mai mid de pământ, care se bucură dela noi şi din străinătate, planul vechiu al Sfântului Gheorghe
de dreptul exteritorialităţii, unde s’au aşezat clădirile şi lu­ şi-a făcut loc. Ar fi vorba, nici mai mult nici mai puţin decât
crează funcţionarii sau se adună conducătorii acestui Stat. E de părăsirea Sulinei şi a tuturor lucrărilor ei şi de căutarea
vorba de Comisia Europeană a Dunării, înfiinţată încă din altui drum vapoarelor, mai pe la miazăzi. Indrâsneţii s’au
1856, după războiul Crimeei, cu sarcina anume ca să ţie flu­ gândit chiar La o ieşire prin Lacul Razim şi celelalte iezere in
viul, supus la vărsarea lui potmolirilor, deschis pentru navi­ legătură cu el. Numai cheltuelile au speriat, intr’o vreme
gaţie. Cu mid schimbări de adaptare in Statut, jurisdicţie când, atât din pricina greutăţilor navigaţiei cât şi a crizei
şi program de lucru. Comisia dâinueşte de 78 de ani. Cro­ economice şi a puţinătăţii schimburilor, fondurile Comisiei,
nica ei a apărut intr’un puternic şi frumos volum, cu prilejul realizate printr’o taxă pe tonaj, sunt intr'o îngrijitoare scă­
a trei sferturi de secol de existenţă, când însuşi Suveranul dere. Deocamdată, adâncimea canalului e destul de mare şi
ţării, unde se găseşte cuibărit acest dudat Stat, l-a vizitat, nouile lucrări au dat Sulinei oarecare linişte. Fierberea s’a
ca să ia parte la serbări şi să se bucure împreună de lucrările potolit. In fiecare dimineaţă dragele şi şalandele ies în larg
săvârşite. Dragele cele mari, cu spinarea lor de cupe ascu­ la lucru. In şantierul descoperit dintr’un sân al digului se
ţite, cărătoarele de mâl, vasele sanitare, yachturile şi piloti- împletesc paturile de răchită care au să se aşeze in lungul
nele din Sulina ale Comisiei, s*au acoperit atunci de steaguri canalului şi să se umple de pietre. Farurile clipesc vesele ca pe
şi au şuerat din toate sirenele. Pe pereţii sălii de primire din timpuri. Vapoarele intră măreţe pe vechiul drum de apă şi