Page 62 - 1934-04

2 5 6 B O A B E D E G R Â U

care se îndreaptă spre Cruce, spre Peşteră, spre Omu, îşi carea prietenească şi neîntreruptă care-1 duce ca din popas
dă numai decit seamă că ele sunt ispitite încoace, in cea mai în popas, trecut din mână in mână, fără putinţă de rătăcire.
mare parte de existenţa caselor de adăpost. Ciobanul se uită Explorarea muntelui nu se mai face pornind de jos şi linear,
astăzi din vreo fereastră de stâncă spânzurată mult deasupra ci având drept centru casa de adăpost şi de jur împrejurul
potecii la toată această rătăcire veselă, care nu mai are de ce ei. Viaţa unei case de adăpost începe să intre in istoria mun­
să-l caute ca pe vremuri. Pe o poiană cu soare sau rezemată telui şi să lucreze, nu numai însemnând diferitele ei fapte,
de doi colţi rotunjiţi de bătaia vântului, chiar în poarta no­ ci de-a-dreptul pricinuindu-le şi îmbogăţindu-le. Stă la în­
rilor, fumegă o casă primitoare şi chiamă. Chiar şi cei mai demâna oricui să se convingă de acest adevăr, plecând numai
puţin dedaţi cu drumul se îndeamnă cu ochii la ea şi trec pentru două zile in aceiaşi Bucegi, cel dintâi şi cel mai orga­
pe cărările cotite şi pe lângă prăpăstiile, care lungesc sau nizat munte vechiu românesc din punct de vedere turistic.
ascund ţinta expediţiei, fără teamă şi fără murmur. Cu fie­ Alpinismul şi carpatismul nostru, al celor de dincoace de
care pas adăpostul parcă vine înainte şi ia o formă cunoscută. Carpaţi, a fost in cea mai mare parte buccgism. Munţii Mol­
Nu mai e lătratul dela stână, care să-ţi dea de veste apariţia, dovei strângeau toată luarea aminte asupra Ceahlăului, care
dar bănui pe cineva rezemat de stâlpul pridvorului care te-a cu toată bogăţia şi frumuseţea lui, rămâne un vârf aproape
văzut, te aşteaptă şi încearcă să te ghicească după mers, după izolat, faţă de lungul şir de înălţimi şi de văi al masivului
tovărăşie sau după încărcătură, atunci când eşti un obişnuit muntean. Bucegii s’au mai nimerit apoi, prin aşezarea lor in
al locurilor. Nu e o casă streină, de care ai o sfială să intri, marginea văii atât de căutate a Prahovei, pe o adevărată
ci o casă a ta, cum e a tuturor, unde ţi se dă bun venit ca la cutie de rezonanţă, care i-a dus numaidecât faima până
un oaspe aşteptat şi te uiţi împrejur după prieteni. Ea a fost departe.
zidită aici anume pentru tine şi cai au cărat, pe zăpada încă Cu Transilvania ne-a venit şi Asociaţia Carpatină Arde­
neridicată sau mirosind neînţelegători florile roşii şi umede leană, înfiinţată şi alcătuită mai cu seamă de Saşi, dar cu
de rododendron, sarcini grele de grinzi şi de var, sau vago- destui membri Români şi cu case de adăpost dela Jiu până
nete de funicular le-au ridicat la cer peste râpi, cântând slab la Bistriţa, multe, bine gospodărite şi necontenit cercetate.
din odgoanele lustruite. Uneori ai adus chiar tu în spate ceva Frăţia munteană, încă de pe când era o societate de sine stă­
pentru împodobirea ei, o carte de bibliotecă sau o condică tătoare condusă de profesorul Emil Racoviţă şi acum ca
de cronică şi de semnături. Ii dai in tot cazul viaţă, locuind-o filială a Touring Clubului se aşează temeinic in Munţii Apu­
la răstimpuri şi atrăgând prin pilda ta, in această singură­ seni. Alte filiale ale lui lucrează in jurul Braşovului şi al Re­
tate de piatră şi de brazi, noui şi noui locuitori, arşi de aerul tezatului şi până sub Pietrele Doamnei, de deasupra Câmpu­
tare şi îmbătaţi de înălţimi. lungului Bucovinei. O asociaţie ungurească de turism, cu
Dar casa de adăpost în munte e mai mult decât un loc de sediul la Cluj şi cu două filiale sau disidenţe, in munţii Bi­
popas şi de odihnă. Ea e un adevărat post de organizare dru- horului, una. unde au pătruns şi Români, şi in munţii Braşo­
meţească a întregului masiv, pe care a fost aşezată. Acest lucru vului, cealaltă, îşi pune in rând şi casele ei de adăpost. Dacă
se vede numaidecât chiar numai dintr’o cercetare in fugă a mai socotim şi multele case de pădurar sau chioşcuri de vâ­
unei hărţi. Din toate părţile pornesc tremurătoare şi cotite nătoare deschise uneori drumeţilor, când muntele n'are acolo
drumeagurile şi cărările, departe de şoselele din vale ale oa­ case de adăpost anume, harta acestor locuri organizate de
menilor, şi parcă se pierd fără rost, obosite şi ele de piedici popas se arată chiar de astăzi destul de bine înzestrată. Alte
şi de zădărnicia întinderilor nelocuite. Vin una de pe coasta cete de drumeţi nemulţumiţi cu punctele prea popularizate
dela Apus şi alu de pe coasta dela Răsărit, dela Miazăzi cu sunt la drum în căutarea unor piscuri şi a unor adăposturi
soare şi dela Miazănoapte mai închis şi frământat. Dar dela care să fie mai puţin ale tuturor. Numai că odată ridicată
o vreme iată că se caută şi şerpuesc spre o răspântie comună, Casa de adăpost fie şi pe povârnişurile cele mai anevoioase
care nu e alu decât plaiul casei de adăpost şi locul lor firesc ea aduce după sine treptat valurile de oameni. Muntele se
de întâlnire. Ceea ce e oraşul sau satul pentru sistemul de deschide biruit de această vatră a prieteniei.
drumuri din şes e casa de adăpost pentru drumurile mun­ Iată fumegă sus pe creastă. Casa stă singură, in albastrul
telui. Iar, cât nu este încă, la începuturile ei, nu încearcă cel mai înalt şi curat. Drumeţi pornesc înaintea Soarelui.
altceva decât să ajungă. Noui legături, mai scurte sau mai Aerul pădurii se umple de răşina brazilor. In fund răsună
frumoase până la ea şi până la ţinutul pentru care a fost vuetul cascadelor. Cărarea amăgeşte, cu semnele ei colo­
făcută, se descopăr şi se tae de îngrijitorii şi de frecventatorii rate prin frunziş, ca un pas de zână in borangicuri, care duce
ei. Drumurile se individualizează, cu semne in culori şi cu la Vârfuri cu Dor, la Pietre Arse sau la Colţi de Morar. Acolo
stâlpi şi plăci cu arătarea direcţiilor şi a depărtărilor. Drumeţul deasupra, ei ştiu o casă cu pridvor larg unde au mai fost.
nu mai e singur. Din sută de paşi in sută de paşi, destul de Se duc fără gând. Muntele chiamă.
văzută ca să poată fi deosebită şi pe ceaţă, îl însoţeşte mar­