Page 10 - 1934-05

264 B O A B E D E G R Â U

cât mai mult îi revine acest titlu de glorie Socie­ «trunchierii * şi luptă cu înverşunare pentru men­
tăţii Medico-Naturaliste care a înţeles să dea ţinerea propriei sale biblioteci, reuşind în cele
bibliotecii ei din capul locului, o publicitate cât din urmă să respingă definitiv atacurile pornite
mai largă, punând-o la dispoziţie chiar şi mem­ contra ei. Pe de altă parte încercarea epitropilor
brilor din provincie. Iată ce spunea articolul res­ şcoalelor pornea dintr'o consideraţie foarte justă,
pectiv din statutul din 28 Ghenar 1834: anume: Pentru ca să poată lua naştere o viaţă
bibliotecară ştiinţifică, e nevoe întâi de centra­
Toţi mădularii lăcuitori in Moldova... se vor putea
lizare, descentralizarea avându-şi rostul abia după
folosi de biblioteci, de cabinetul de lecturi ţi de cele-
atingerea unui anumit nivel cultural şi bibliotecar.
lante (Art. 35).
In tot cazul, pe data de 1 Septemvrie 1841
Iar zece ani mai târziu noul statut (din 1844), Biblioteca Mihăileană fu deschisă fără să fi în­
redactat în româneşte şi nemţeşte avea deja un globat tezaurele bibliotecii Societăţii Medico-Na­
capitol întreg şi bine chibzuit despre « Biblioteca *. turaliste.
Şi este de reţinut că nu numai membrii ordinari, Despre avutul şi modul de funcţionare a Bi­
sau cum le spunea pe atuncea: « mădularii or­ bliotecii ne informează prima ei publicaţie, un
dinari adevăraţi * aveau dreptul de împrumut, ci catalcg tipărit tot în anul 1841 în două limbi:
şi « mădularii ecstra-ordinari împreună-lucrători », Katalogul cărţilor de cetit în Biblioteca Aka-
« mădularii onorari sau cinstitori *, « mădularii co­ demiei Mihăilene — Catalogue des livres de lec­
respondenţi », în sfârşit precum se pare toţi inte­ uire de la bibliotheque de 1’Academie ) «Condi-
1
lectualii, oamenii de bine şi doritorii de cultura
cărţii. încă din 1834 articolul sus citat prevedea că:
Medularilor împreună-lucrătoare, ce licuesc afară
din Eşi, se vor împărtăşi jurnal urile şi cărţile ţirculare
seau acele ce se vor cere, insă această după reţepisă, şi
care după trecerea a şesă săptămâni, au a să inturaa fără
vreo plată a portului.
Iată acum această bibliotecă binişor înche­
gată intrând în legături directe cu Biblioteca Aca­
demiei, înfiinţată de Mihail Sturza.
Actul de fondare al Bibliotecii Academiei Mi-
hăilene datează din anul 1838; până ce biblioteca
putu fi pusă în mişcare mai trecură însă câţiva ani.
Este oare de mirare că Epitropia învăţăturilor
Publice, sub oblăduirea căreia se afla atât Aca­
demia cât şi biblioteca, încerca să contopească
biblioteca Societăţii Medico-Naturaliste, care nu­
măra atunci zece ani de existenţă prosperă, cu cea
de curând înfiinţată? La data de 10 Mai 1841
Societatea se trezi cu următoarea întâmpinare:
Potrivit cu luminata hocărire a Prea înălţatului
Domn atingătoare de înfiinţarea unei Biblioteci publice,
, in care doritorii să se poată îndeletnici cu cetirea căr­
ţilor folositoare, urmează a se statornici această Biblio­
tecă In casele Kabinetului Istorico-Nat ural, prin întru­
nirea atâta a cărţilor acelui Kabinet, cum ţi a celor a
Academiei. Apoi, până la deşertarea acelor case, pentru
a nu întârzii un asemenea lucru dorit, Epitropia a ho­
tărât a aşeza provizoriu această Bibliotecă in o sală a
Academiei şi spre aceasta pofteşte pe acea Soţietate a Aspect din • başcă • înainte de anul 1932-
da după un înadins catalog şi cărţile Bibliotecii Kabi­ Fotografie din Arhiva Bibliotecii
netului, ca să se poată orândui pentru acest scop, iar
îndată ce va fi cu putinţă se va strămuta toată Biblioteca
*) Institutul Albinei, Iaşi 1841. In 1843 şi 1844 a apărut
in casele Kabinetului, adăogându-se şi acele ce sunt
câte un Supplement au Catalogue Gdniral de la Bibliotheque
rânduite a se cumpăra pe tot anul *).
de PAcadirme Michel. Autorul catalogului a fost primul bi­
Este un lucru aproape firesc că societatea nu bliotecar, D. Guşti. Deosebit de aceasta s'a publicat un Re­
se conformă invitaţiei Epitropiei. Ea se opuse gulament privitoriu despre organizarea unei Biblioteci publice,
de ţinerea fi condiţiile intrării In sala citirii, Iaşi 1841, elaborat
*) Bogdan, op. cit., pag. 82. prin îngrijirea Mitropolitului Veniamin.