Page 11 - 1934-05

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 265

ţiunile de primire în sala de cetire » puse la înce­ aceluiaş autor, ambele ediţii căutate în lumea
putul acestui catalog, sunt un fel de regulament bibliofililor.
de funcţionare. Ele prevăd consultarea operelor Desvoltarea exterioară a Bibliotecii mergea pe
Bibliotecii numai în interiorul ei; împrumut acasă îndelete şi cu noroc. Se remarcă dădăcirea
nu există; lectorii pot cere cel mult 3 volume îndeaproape de către Epitropia Şcoalelor, deve­
deodată. In ceea ce priveşte condiţiile de admitere, nită mai târziu Departamentul de Cultură şi In­
strucţiune P u b l i c ă în Ministerul
Moldovei. încă mult mai târziu Mi­
nisterul se interesa de toate amănun­
tele, până şi de emiterea cărţilor
de intrare, îşi dădea avizul cu pri­
vire la împrumutarea câte unui vo­
lum — aşa prin anul 1853 per­
mise să i se împrumute profesoru­
lui Titu Liviu Maiorescu pentru
studiile ce urmează nişte cărţi, însă
nu mai mult decât trei volume
odată, — atrase atenţia biblioteca­
rului să întrebuinţeze o parte din
alocaţia bugetară şi pentru legatul
cărţilor şi alte asemenea escapade
ale unei administraţii prea puţin
încrezătoare în capacitatea funcţio­
narilor săi.
împreună cu toată Academia,
Biblioteca a trecut prin zile grele
în 1847, când Domnul Grigorie
Ghika realiză planul conceput încă
cu ani în urmă de Domnul Mihail
Acelaş depozit. Aspectul in 1934. In nişele din dreapta şi din stânga se vid
Sturza de a înlătura limba română
dulapurile de lemn confecţionate de oamenii Bibliotecii
ca limbă de predare a cursurilor şi a
introduce franceza. Abia în 1851 Aca­
oricine poate fi primit ca cetitor în urma unui demia îşi recăpătă vechea ei înfăţişare, biblioteca
«bilet» al Epitropiei: «referendarul», profesorii intrând şi ea într'o nouă fază de prosperare. De
şcoalelor şi toţi aceia cari « pentru darurile folo­ mare folos i-a fost în timpul acesta aşa numitul
sitoare » sunt consideraţi « binefăcătorii aşezămân­ «depozit legal » introdus după modelul bibliote­
tului * sunt scutiţi de această formalitate. cilor mari din apus şi care obliga pe fiecare autor
Stocul de cărţi puse la îndemâna publicului a ceda Bibliotecii din toate publicaţiile sale nu
cetitor era pe atunci de 562 opere în 2059 vo­ mai puţin de cât cinci exemplare ). Biblioteca
1
lume, grupate pe cinci categorii corespunzătoare la rândul ei era obligată a reţine cel puţin un
cursurilor ce se predau la Academie, şi anume: exemplar din publicaţiile primite, acesta fiind un
1. Teologia; 2. Jurisprudenţa; 3. Filosofia, fi­ mijloc sigur de a lăsa moştenire posterităţii tipăritu­
zica, istoria naturală, medicina, matematicile şi rile apărute pe teritoriul Moldovei; restul de 4
arta; 4. Gramatica, retorica şi poezia; 5. Bio­ exemplare putea fi întrebuinţat pentru schimb.
grafii, geografia, istoria. Un mijloc tot aşa de binevenit pentru creşterea
Cărţile, precum era şi firesc pentru timpul colecţiilor au fost bogatele donaţii de cărţi şi
acela, erau scrise mai mult în limbi străine. La obiecte, făcute Bibliotecii de foştii profesori şi
secţia teologiei găsim numeroase opere în limba elevi ai Academiei. îndeosebi treime pomenită o
greacă, la celelalte materii opere franceze şi ger­ donaţie a poetului Vasile Alecsandri din 1853
mane. Nu lipseau însă nici cele româneşti, aşa precum şi o colecţie de cărţi ajunsă în posesia
d. e. Petru Maior, Despre începutul Românilor Academiei din Biblioteca renumitului jurisconsult
în Dacia; G. Seulescu, Gramatica românească; Christian Flechtenmacher (4- 1843).
Gh. Asaki, Poesii; A. Donici, Fabule; Iordache In felul acesta până la anul 1860 biblioteca
Golescu, Băgări de samă asupra canoanelor gra- ajunse la 1823 de opere in 4166 de volume.
maticeşti etc. La reviste găsim Arhiva Româ­
nească, Dacia Literară ş. a. Găsim pe urmă unele *) Despre avantagiile şi desavantagiile depozitului legal
tipărituri rare, d. e. un Aristotel din 1539, Eu- vezi ciclul de conferinţe publicat de Institutul Sodal Român
sebius Pamphilius, Evangelicae demonstrationes In Buletinul Secţiei Bibliologice Nr. 1 din 1932 sub titlul
din 1545 şi Ecclesiasticae historiae din 1544 ale Depozitul lefal, Bucureşti 1932.