Page 12 - 1934-05

266 B O A B E D E G R Â U

II. Biblioteca „Ulpia” (1860 — 1864) Dar nici particularii nu se lăsară mai prejos.
şi Biblioteca Centrală (1864 —1916) Cât era de mare încrederea în viitorul Bibliotecii,
se poate vedea din faptul că printre donatori în­
In anul 1860 învăţământul superior din Mol­ tâlnim oamenii cei mai de frunte din acea vreme.
dova îşi găsi constituirea sa sub o formă defini­ începem lista cu B. P. Hajdeu, bibliotecarul
tivă prin transformarea Academiei Mihăilene in- Bibliotecii * Ulpia *, care lăsă ca amintire un
tr’o universitate cu patru facultăţi *). număr de cărţi, urmează apoi: D. A. Fotino în
Biblioteca Academiei, luând numele de • Biblio­ 1863 cu 39 volume de valoare; d-na Agnes Ho-
teca Ulpia », fu cedată Universităţii şi se mută în dorici în acelaş an cu 88 opere în 135 volume,
localul ei — vechiul palat al Domnilor Moruzi, iar în 1864 cu 340 volume; bătrânul Gheorghe
unde se găseşte astăzi Facultatea de Medicină. Asaki în 1866, apoi Cesar Boliac în acelaş an cu
Biblioteca fu instalată în mod provizoriu în trei trei manuscripte greceşti; iar cu un an mai târziu
încăperi. Cu ocazia aceasta biblioteca se degrevă Mitropolitul Calinicu Miclescu; în 1868 profe­
de o parte din inventar, obiecte ce nu ţineau în sorul Stoica cu 371 volume şi 29 manuscripte;
sens strict de cărţi, ca pânze, sculpturi, monete, în 1869 fostul bibliotecar Câmpianu, urmaşul lui
antichităţi, etc. Aşa fură cedate Muzeului de Hajdeu, cu 226 voi.; în 1871 Prinţul Grigorie
Pictură, înfiinţat de curând, un Rubens (Cezar Sturza cu 384 voi.; în 1874 Titu Maiorescu cu
primind capul lui Pompei), tablouri din şcoala lui 44 opere în 75 voi.; in 1904 Theodor Burada cu
Rembrandt, Murillo, un număr de pictori olan- 95 opere în 118 voi.; apoi donaţia Gh. Bantaş
deji, portretele Mitropolitului Veniamin şi al Prin­
cipelui Mihail Sturza, ambele executate de Schoefft,
in totul 28 de tablouri, — un material după cât se
pare preţios de 63 de litografii şi un mare număr
de opere plastice, 18 capete de ghips, 1 figură
anatomică, 1 cap de taur, 13 mâini în diferite
poziţii ş. a. cari serviseră pentru învăţământul
artistic în Academie.
De pe urma ridicării Academiei la gradul de
universitate profită şi Biblioteca. Ce mândru se
înfăţişa antetul pe scriptele ei: Bibliotheque de
TUniversite Naţionale â Jassi.... Noua eră se in­
troduse sub cele mai bune auspicii. Domnul în­
suşi, povăţuit de către Mihail Kogălniceanu, se
interesa îndeaproape de rosturile culturale ale ei;
minţile cele mai luminate ii supravegheau pro­
gresele; Bogdan Petriceicu Hasdeu ca bibliotecar
era chezăşia unei eflorescenţe strălucite. Biblio­
teca fu astfel părtaşe la entusiasmul care .patronă
înfiinţarea Universităţii. El se evidenţie printr’o
sporire valoroasă a stocului de cărţi. Din ordinul
Domnitorului, cărţile mănăstirilor secularizate tre­
cură asupra Bibliotecii. Aşa intrară în 1861 căr­
ţile din biblioteca vechii Mitropolii, în 1862,
240 (opere) în număr triplu din vestita bibliotecă
a mănăstirii Doljeşti.
Prin aceste două donaţii Biblioteca se îmbogăţi
cu 1055 de volume (printre cari 13 broşate şi
96 incomplecte), în cea mai mare parte cărţi
vechi bisericeşti. In anul 1864 Biblioteca deveni
proprietara renumitului manuscript al lui Ne-
culai Costin «Ceasornicul Domnilor », un model
splendid de veche artă a scrierii, cu chenare pic­
tate cu mâna, manuscript aflat la mănăstirea Ră- O nişă din « başca », înainte de asanare.
chitoasa; în 1866 urmă biblioteca mănăstirii ie­ Fotografie din Arhiva Bibliotecii
şene St. Sava, un an mai târziu o colecţie de
cărţi greceşti dela biserica Nicoriţa din Iaşi. în 1889 90 cuprinzând 696 voi., donaţia Hachette
în 1898 cu 330 voi., donaţia Meleghi 1900 cu
*) Facultatea de Teologie fu desfiinţată chiar in ace laş 220 voi.; înainte de toate însă marea donaţie a
an; in 1879 fu infiinţată facultatea de Medicină. lui Vasile Adamachi. Acest nobil bărbat, care