Page 13 - 1934-05
P. 13

KAFL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI                       267

          gospodărise  o  viaţă  întreagă  cu  atâta  economie   universitară.  Iată  însă  că  legea  învăţământului
          pentru  a  lăsa  Academiei  Române  o  moştenire  de   universitar,  promulgată  in  1864,  omite  a  se  ocupa
          2  milioane  jum.,  a  înzestrat  Biblioteca  ieşană  cu   de  bibliotecă.  In  schimb  în  acelaş  an  fu  întocmit
          1498 volume.                                     un  regulament  pentru  bibliotecile  publice,  care
            Alături  de  Vasile  Adamachi  trebue  trecuţi  la   avea  de  scop  să  organizeze  în  mod  unitar  biblio­
          loc de frunte in cartea de aur a Bibliotecii doi  tecile  din  ţară.  Acest  regulament  schimbă  ra­
                                                                     dical  situaţia  bibliotecii  «  Ulpia».  Bi­
                                                                     blioteca  Universităţii  devine  o  bibliotecă
                                                                     publică,  «  Biblioteca  Centrală  ».  Acest
                                                                     lucru  ar  putea  să  pară  curios,  este
                                                                     insă  foarte  explicabil.  Căci  nu  exista
                                                                     încă  pe  atunci  viaţă  universitară,  o
                                                                     comunitate  de  magiştri  şi  discipoli  ai
                                                                     ştiinţei  în  înţelesul  de  azi.  Numărul
                                                                     studenţilor  era  redus;  nici  vorbă  de  o
                                                                     clasă  de  savanţi').  încă  legea  învăţă­
                                                                     mântului  superior  din  1879  prevede
                                                                     scopuri  pur  practice  pentru  Univer­
                                                                     sităţi:  pregătirea  profesională  a  viitorilor
                                                                     funcţionari,  a  profesorilor,  medicilor,
                                                                     avocaţilor  etc.  Rostul  propriu  zis  al
                                                                     Universităţii,  educarea  spiritului  cu  aju­
                                                                     torul  cercetării  ştiinţifice,  nu  era  luat
                                                                     in  consideraţie.  Necorespunzând  aşa
                                                                     dar  unei  trebuinţi  reale.  Biblioteca  Uni­
                                                                     versităţii  îşi  pierdu  în  mod  firesc  si­
                                                                     tuaţia  ei  specială  şi  fu  integrată  în
                                                                     cadrul bibliotecilor publice.
                             Aceeaş nişă după 1932                     In  ce  priveşte  situaţia  bibliotecară  a
                                                                     aşezământului,  ea  rămase  destul  de  bună
                                                                                                        :
          dintre  ctitorii  ei:  Constantin  Hurmuzaki  şi  Lu­  şi  după  această  schimbare.  Regulamentul  din  1864 )
          dovic  Steege.  Primul  descendent  din  renumita   prevedea  trei  tipuri  de  biblioteci  publice:  biblio­
          familie  Hurmuzaki,  de  origine  moldoveană,  dar   teci  didactice  speciale;  biblioteci  comunale,  în  ora­
          stabilită  în  Bucovina,  fiind  împământenit  în  Mol­  şele  mai  mari,  şi  biblioteci  centrale.  Dintre  acestea
          dova,  a  jucat  un  rol  important  în  viaţa  publică  în   din  urmă  erau  a  se  înfiinţa  două:  una  in  Bucureşti
          calitate  de  ministru  de  justiţie  şi  preşedinte  al   şi alta la Iaşi.
          Curţii  de  Casaţie  şi  unul  dintre  principalii  lup­  Având  în  vedere  că  timp  de  62  de  ani  Biblio­
          tători  pentru  unire.  Infiinţându-se  prin  1850  *  Bi­  teca  din  Iaşi  a  fiinţat  ca  o  bibliotecă  centrală,
          blioteca  Teritorială  *  (Landesbibliothek)  la  Cer­  schimbându-şi   complet   structura   ce-o   avusese
          năuţi,  el  se  grăbi  să-i  facă  o  donaţie  de  202  cărţi   mai  înainte,  istoria  desvoltării  sale  dela  1864—
          româneşti,  pentru  ca  literatura  românească  să  fie   1916  trebue  privită  în  funcţiune  de  Regulamentul
          reprezentată  în  med  demn  şi  în  această  biblio­  din 1864.
          tecă.  Mort  la  Viena  în  anul  1869,  el  lăsă  întreaga   In  ce  priveşte  definirea  în  principiu  a  tipului
          sa  bibliotecă,  bogată  în  cărţi  de  valoare  mai  ales   Bibliotecilor  Publice  Centrale,  legislatorul  pare  a
          din  domeniul  istoriei,  în  totul  7461  volume,  Bi­  se  fi  gândit  —  deşi  evită  termenul  special  —  la
          bliotecii  Centrale  din  Iaşi,  care  le  luă  în  primire   tipul  bibliotecii  ştiinţifice  cu  un  adaos  de  atri­
          in  anul  1871.  In  anul  următor  donaţia  Hurmuzaki   buţii  de  arhivă  şi  muzeu.  De  aceea  împarte  biblio­
          fu  instalată  în  două  încăperi  noi  în  frontispiciul   teca  în  cinci  secţii:  cărţi,  manuscrise,  stampe,
          palatului  universitar,  formând  un  «  catalog  »  pro­  numismatică,  rarităţi.  Ştim  că  în  anul  1860  Biblio­
          priu  (azi  catalogul  III).  Aproape  în  acelaş  timp   teca  înlăturase  din  inventarul  ei  tot  ce  nu  ţinea
          fură  luate  în  primire  din  succesiunea  lui  Ludovic   în  mod  strict  de  cărţi-  Ei  bine,  în  1867,  adică  nu­
          Steege,  fost  ministru  de  finanţe  sub  Ioan  Alexan­  mai  şapte  ani  mai  târziu,  ea  poseda  din  nou  400
          dru şi Principele Carol, 892 opere în 1449 voi.  de  monete  şi  medalii  de  argint  din  timpul  lui
            Rareori  o  bibliotecă  s’a  bucurat  de  mai  mare   Nero, Domiţian, Traian, Deciu, Constantin Clorus,
          sprijin  din  partea  unor  nobili  donatori  decât  Bi­
          blioteca  din  Iaşi.  Cu  o  zestre  atât  de  bogată,  cu   ')  Cf.  ontica  lui  Alexandru  Phihppide,  Specialistul  român,
          bibliotecari  destoinici  şi  având  sprijinul  Ministe­  contribuţie la istoria culturii româneşti din secolul XIX. Iaşi 1907.
          rului,  Biblioteca  «  Ulpia  *  ar  fi  putut  corespunde   *)  Reprodus  in  Anuarul  Universităţii.  Iaşi  1895/96,  pag.
          de minune menirii sale de bibliotecă ştiinţifică şi  276—286.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18