Page 15 - 1934-05

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 269

Publice * ar fi putut şi ar fi trebuit să înlocuiască ieşană de a însărcina cu conducerea bibliotecii
sistemul bibliotecii de sală cu un altul. Când colo, de obiceiu universitari cu interese cu totul în
de frica pierderii cărţilor sau a uzării lor prea altă direcţie decât în domeniul biblioteconomiei,
repezi, s'a adoptat sistemul bibliotecii de prezenţă, şi totdeauna fără pregătirea bibliotecară necesară?
care a degenerat însă până la tipul învechit al Pentru tipul bibliotecarului erudit in felul lui
«Bibliotecii de sală * descris mai sus, stabilin- Lessing avem la Iaşi câteva exemple foarte eloc­
vente. Aşa de pildă, în calitate de bibliotecar,
Mihai Eminescu îşi propuse redactarea unei gra­
matici a limbii sanscrite, ceea ce a şi făcut. Sau:
Fiind bibliotecar, Hajdeu se adresă bibliotecii din
Odesa pentru o carte rară din secolul XVII, <■ Hi-
stoire des troubles de Moldavie *, şi se apucă să
o copieze. Iar ani de zile după plecarea lui Hajdeu
dela Biblioteca din Iaşi, consulul rus intervenea
mereu ca să se restitue acea operă....
Tocmai Hajdeu era de altfel prototipul biblio­
tecarului patriarhal, schiţat mai sus. Plecând dela
Bibliotecă, el a lăsat «în urma sa un trecut sgo-
motos datorită războiului dus cu Consiliul Uni­
versitar de pe vremuri. Evacuat din domiciliul
particular, Hajdeu se mută cu toată mobila per­
sonală în Bibliotecă, unde ia măsuri să nu mai
intre nici un cetitor, care desigur îl incomoda.
Ocazia este bine venită numeroşilor adversari cari
prin Consiliul Universitar îl somează să plece,
ceea ce Hajdeu nu se grăbeşte să facă, după cum
se vede dintr’o vastă corespondenţă dintre el şi
Consiliu » (Budac).
Cam aceeaş stare de lucruri patriarhală o reo-
glindeşte şi ancheta ce fusese înscenată în anul
1875 contra lui Eminescu.
Actele procesului sunt publicate *) şi se vede
clar că totul fusese o înscenare a partidului la
putere care, prin acuzaţia că Eminescu ar fi sus­
tras cărţi şi obiecte din Bibliotecă, vroia să lo­
vească în « Junimea *. Se mai adaogă şi ura per­
Acelaş depozit in 1934. sonală a unora dintre protagoniştii înscenării
Dulap dc broşuri« format III». Depozitare sistem Gulich-Kiel triste, prin care i se imputa directorului-poet că
ar fi înstrăinat « un dulap boit galben cu geamuri,
du-se prin art. 50: « Nici o carte şi nici un obiect un dulap boit cenuşiu, două foteluri îmbrăcate
al bibliotecii, sub nici un cuvânt, nu se va da cu p*ele şi muşama şi o masă de frasin de formă
afară din sala de lectură, fără de specială autori­ eliptică *; afară de aceasta mai era acuzat că ar fi
zare a comitetului bibliotecii ». Iar din comitet furat sau pierdut 99 «opuri» în 173 volume.
făceau parte: decanii celor patru facultăţi, revi­ Lui Eminescu i-a fost uşor să respingă acuza­
zorul şcolar şi bibliotecarul in calitate de secretar. ţiile ce i se aduceau. Pledoaria sa aruncă o lu­
In sarcina acestui comitet cădea toată admini­ mină semnificativă asupra stării Bibliotecii. Emi­
straţia bibliotecii, bibliotecarul şi ajutoarele sale nescu susţinu că operele o din procesul-verbal
nefiind decât organe de execuţie. In afacerile al d-lui Primprocuror într’adevăr nu se vor fi
administrative se mai amesteca însă în mod găsind în rafturi sau la locul lor, pentrucă sis­
direct şi Ministerul, înăbuşind prin aceasta orice temul vicios de a ţine patru, cinci biblioteci
iniţiativă a bibliotecarului. Cu un sistem învechit, într’una face să se întâmple foarte uşor aşezarea
cu o administraţie birocratică formată de nespe- unei cărţi în capitolul de acelaş nume din cele­
cialişti, era firesc ca Biblioteca să nu poată pro­ lalte biblioteci. Astfel eu cred, că acele cărţi nu
spera. Nu este de tăgăduit că în postul de director lipsesc în realitate, ci că trebue să fie neregulat
au fost numiţi îndeobşte oameni destoinici, un puse în bibliotecă » -).
B. P. Hajdeu, Mihai Eminescu, D. Petrino. Dar
din nefericire nu s'a gândit nimeni că funcţia *) De Octav Minar în lucrarea sa Eminescu in faţa justiţiei.
de director cere toată puterea de muncă a unui Bucureşti 1914, pag. 41—89.
om. Căci cum altminteri s’ar explica tradiţia *) Minar, op. cit. pag. 83 ş. u.