Page 16 - 1934-05
P. 16

2 7 0                              B O A B E  D E  G R Â U

            Eminescu  se  referia  aci  la  sporurile  de  cărţi   ximativ  doi  ani  de  zile;  se  compilau  cataloage
          şi  la  modul  lor  de  inventariere  şi  catalogare,   fixe  după  sistemul  arătat  mai  sus,  şi  anume  câte
          începând  cu  anul  1865,  toate  cărţile  noui  erau   un  catalog  pentru  fiecare  an  în  parte.  Astfel  că
          trecute  într’un  registru  inventar.  Donaţiile  mai   pe  la  sfârşitul  epocii  de  care  vorbim,  cetitorul  era
          mari  se  păstrau  şi  inventariau  însă  ca  biblioteci   nevoit  să  răsfoiască  mai  bine  de  15  cataloage
          de  sine  stătătoare.  Din  registrul  inventar  cărţile   (scrise  cu  mâna!)  pentru  ca  la  urmă  de  multe
          erau  apoi  trecute  într'un  alt  registru,  un  soiu   ori  tot  să  nu  afle  cartea  de  care  avea  nevoie.  Căci
          de  catalog  primitiv  pe  materii,  întocmit  pe  baza   din  cauza  acelui  «sistem  vicios»,  cum  îl  carac­
          unei  clasificări  sistematice  şi  a  unei  subclasificări   teriza  foarte  bine  Eminescu,  «de  a  ţine  patru-
          în  cadrul  celei  dintâi,  pe  limbi.  Avem  a  face  în   cinci  biblioteci  într’una  *,  sistem  care  nu  admite
          fond  cu  acelaş  sistem  de  catalogare  pe  care  îl   nici  cea  mai  mică  neglijenţă  din  partea  funcţio­
          întâlnim  în  catalogul  din  1841,  şi  apoi  şi  mai   narilor,  cărţile  începură  a  se  rătăci  în  număr  din
          clar  încă  în  •  Catalogul  Generalu  alu  Bibliotecei   ce  in  ce  mai  mare,  fără  ca  să  fi  existat  posibilitatea
          Centrale  din  Iassi  redigeatu  de  Cesar  Catanescu,   unui  control  eficace.  Se  poate  afirma  fără  exage­
          Bibliotecariu • *).                              rare  că  într'o  bibliotecă  mai  mare  rătăcirea  unei
            Catalogul  Cătănescu  are  o  clasificare  ceva  mai   cărţi  e  tot  una  cu  pierderea  ei.  Iată  cum  Biblio­
          amănunţită  decât  cel  din  1841;  aşa  de  pildă   teca  din  Iaşi  ajunse  cu  timpul  într'o  stare,  în
          ştiinţele  naturale  sunt  împărţite  în  istorie  natu­  care  cu  toată  bogăţia  ei  de  cărţi,  îi  fu  tot  mai
          rală  (botanică,  zoologie,  mineralogie),  chimie,  fi­  greu de a-şi servi vizitatorii.
          zică  şi  astronomie,  iar  în  privinţa  limbii  cărţilor,   Din  această  situaţie  nu  schimbară  nimic  nici
          graiul  românesc  este  mult  mai  bine  reprezentat   fondurile  speciale  şi  nici  mutarea  Bibliotecii  din
          decât  cu  15  ani  în  urmă.  Riscat  din  punct  de   palatul  Moruzi  în  noul  local  al  Universităţii
          vedere  bibliotecar  este  însă  amestecul  a  două   din  strada  Carol.  Mutarea  în  falnicul  palat  din
          principii  diferite  —  materia  şi  limba  —  adică  un   str.  Carol,  care  adăposteşte  şi  astăzi  biblioteca,
          principiu  de  fond  cu  altul  formal,  în  catalogul   avu  loc  în  anul  1897.  Dar  în  noul  local  minunat
          sistematic.  Lucrurile  se  încurcară  însă  şi  mai  mult,   ornamentat  şi  cu  picturi  murale,  nu  existau  în­
          din  cauză  că  periodicele,  care  din  punct  de  vedere   căperi  pentru  administraţie  şi  nu  existau  nici
          tehnic  cer  un  tratament  deosebit  de  cel  al  cărţilor,   magazine  pentru  cărţi-  In  schimbul  celor  şase
          fură  operate  în  registre  şi  cataloage  după  aceeaş   camere  din  vechiul  local,  i  se  dădu  Bibliotecii
          reţetă.
            De  dificultăţi  serioase  nu  putea
          fi  vorba  atâta  vreme  cât  stocul  de
          cărţi  era  relativ  mic;  în  curând  însă
          numărul  cărţilor  începu  să  crească
          în  mod  considerabil  pe  cale  de  do­
          naţii  şi  prin  cumpărături,  pentru
          care  Biblioteca  dispunea  de  un  bu­
          get  anual  de  4000,  apoi  4500,  7000
          şi  la  urmă  de  15.000  lei,  —  dar  mai
          ales de pe urma depozitului legal.
          In  anul  1876  existau  în  Bibliotecă
          după  i n v e n t a r   10.265  opere  în
          27.596  volume,  813  monete,  227
          tablouri,  234  bucăţi  rarităţi;  in  luna
          April  1904  Biblioteca  poseda  121.113
          voi.,  în  anul  1910  80.000  opere  în
          300.000 voi.
            Pentru  o  mai  uşoară  depozitare
          a  unui  atât  de  mare  număr  de  cărţi,
          fu  introdus  în  anul  1893  numărul
          curent,  o  inovaţie  îmbucurătoare
          din  punct  de  vedere  bibliotecar,
          dacă  aplicarea  ei  s'ar  fi  făcut  în
          mod  consecvent  şi  dacă  cetitorului
          i  s'ar  fi  pus  la  îndemână  un  bun  catalog.  Iată  însă   în  fond  o  singură  sală.  Şi  ce  folos  că  această  sală
          care  era  procedeul  în  această  privinţă:  cărţile   era  mare  şi  peste  măsură  de  frumoasă,  cu  mobilier
          erau  catalogate  cu  o  întârziere  regulată  de  apro­  de  stejar  şi  parchet,  cu  un  plafon  splendid,  care
                                                          singur  costase  —  pe  atunci  —  suma  fabuloasă  de
            •) Tip. Societăţii Junimea, Iaşi 1868.         peste 100.000 lei, cu fresce de-a-lungul pereţilor
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21