Page 16 - 1934-05
P. 16
2 7 0 B O A B E D E G R Â U
Eminescu se referia aci la sporurile de cărţi ximativ doi ani de zile; se compilau cataloage
şi la modul lor de inventariere şi catalogare, fixe după sistemul arătat mai sus, şi anume câte
începând cu anul 1865, toate cărţile noui erau un catalog pentru fiecare an în parte. Astfel că
trecute într’un registru inventar. Donaţiile mai pe la sfârşitul epocii de care vorbim, cetitorul era
mari se păstrau şi inventariau însă ca biblioteci nevoit să răsfoiască mai bine de 15 cataloage
de sine stătătoare. Din registrul inventar cărţile (scrise cu mâna!) pentru ca la urmă de multe
erau apoi trecute într'un alt registru, un soiu ori tot să nu afle cartea de care avea nevoie. Căci
de catalog primitiv pe materii, întocmit pe baza din cauza acelui «sistem vicios», cum îl carac
unei clasificări sistematice şi a unei subclasificări teriza foarte bine Eminescu, «de a ţine patru-
în cadrul celei dintâi, pe limbi. Avem a face în cinci biblioteci într’una *, sistem care nu admite
fond cu acelaş sistem de catalogare pe care îl nici cea mai mică neglijenţă din partea funcţio
întâlnim în catalogul din 1841, şi apoi şi mai narilor, cărţile începură a se rătăci în număr din
clar încă în • Catalogul Generalu alu Bibliotecei ce in ce mai mare, fără ca să fi existat posibilitatea
Centrale din Iassi redigeatu de Cesar Catanescu, unui control eficace. Se poate afirma fără exage
Bibliotecariu • *). rare că într'o bibliotecă mai mare rătăcirea unei
Catalogul Cătănescu are o clasificare ceva mai cărţi e tot una cu pierderea ei. Iată cum Biblio
amănunţită decât cel din 1841; aşa de pildă teca din Iaşi ajunse cu timpul într'o stare, în
ştiinţele naturale sunt împărţite în istorie natu care cu toată bogăţia ei de cărţi, îi fu tot mai
rală (botanică, zoologie, mineralogie), chimie, fi greu de a-şi servi vizitatorii.
zică şi astronomie, iar în privinţa limbii cărţilor, Din această situaţie nu schimbară nimic nici
graiul românesc este mult mai bine reprezentat fondurile speciale şi nici mutarea Bibliotecii din
decât cu 15 ani în urmă. Riscat din punct de palatul Moruzi în noul local al Universităţii
vedere bibliotecar este însă amestecul a două din strada Carol. Mutarea în falnicul palat din
principii diferite — materia şi limba — adică un str. Carol, care adăposteşte şi astăzi biblioteca,
principiu de fond cu altul formal, în catalogul avu loc în anul 1897. Dar în noul local minunat
sistematic. Lucrurile se încurcară însă şi mai mult, ornamentat şi cu picturi murale, nu existau în
din cauză că periodicele, care din punct de vedere căperi pentru administraţie şi nu existau nici
tehnic cer un tratament deosebit de cel al cărţilor, magazine pentru cărţi- In schimbul celor şase
fură operate în registre şi cataloage după aceeaş camere din vechiul local, i se dădu Bibliotecii
reţetă.
De dificultăţi serioase nu putea
fi vorba atâta vreme cât stocul de
cărţi era relativ mic; în curând însă
numărul cărţilor începu să crească
în mod considerabil pe cale de do
naţii şi prin cumpărături, pentru
care Biblioteca dispunea de un bu
get anual de 4000, apoi 4500, 7000
şi la urmă de 15.000 lei, — dar mai
ales de pe urma depozitului legal.
In anul 1876 existau în Bibliotecă
după i n v e n t a r 10.265 opere în
27.596 volume, 813 monete, 227
tablouri, 234 bucăţi rarităţi; in luna
April 1904 Biblioteca poseda 121.113
voi., în anul 1910 80.000 opere în
300.000 voi.
Pentru o mai uşoară depozitare
a unui atât de mare număr de cărţi,
fu introdus în anul 1893 numărul
curent, o inovaţie îmbucurătoare
din punct de vedere bibliotecar,
dacă aplicarea ei s'ar fi făcut în
mod consecvent şi dacă cetitorului
i s'ar fi pus la îndemână un bun catalog. Iată însă în fond o singură sală. Şi ce folos că această sală
care era procedeul în această privinţă: cărţile era mare şi peste măsură de frumoasă, cu mobilier
erau catalogate cu o întârziere regulată de apro de stejar şi parchet, cu un plafon splendid, care
singur costase — pe atunci — suma fabuloasă de
•) Tip. Societăţii Junimea, Iaşi 1868. peste 100.000 lei, cu fresce de-a-lungul pereţilor