Page 17 - 1934-05
P. 17

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IA$I                       27 x


         reprezentând  edificii  monumentale  din  antichi­  rile  ce  fură  luate  chiar  de  către  cei  în  drept  pentru
         tate  şi  din  trecutul  românesc  etc.  etc.  Impresia   înlăturarea neajunsurilor.
         pe  care  această  sală  o  făcea  asupra  vizitatorilor   Obiecţiile  d-lui  Iorga  se  refereau  la  trei  lucruri,
         era  de  aşa  natură,  încât  un  călător  atât  de  versat   întâi  la  stocul  de  reviste,  cărţi  şi  manuscripte,
         cum  e  d-1  Iorga  putea  să  afirme  că  nicăeri  în  Eu­  care  toate  erau  necomplete,  fiindcă  nu  fuseseră
         ropa nu a întâlnit alta mai splendidă. Dar ce    colectate  în  mod  sistematic;  şi  situaţia  era  inva­
                                                                       riabil  aceeaş  atât  privitor  la  cum­
                                                                       părături  cât  şi  la  depozitul  legal.
                                                                       (Dar,  în  definitiv,  ce  rost  avea  o  co­
                                                                       lectare  cât  de  perfectă,  dacă  materia­
                                                                       lul adunat nu se putea utiliza?).
                                                                         Cetitori  d-1  Iorga  nu  întâlnise  în
                                                                       timpul  vizitei  d-sale  la  Bibliotecă.
                                                                       Dar  ce  anume  aveau  de  căutat  ce­
                                                                       titorii  la  Bibliotecă,  întreabă  d-sa,
                                                                       dacă  această  Bibliotecă  nu  era  în
                                                                       stare a le oferi nimic?
                                                                         O  a  treia  observaţie  a  d-lui  Iorga
                                                                       are  ca  obiect  administraţia.  Dar  des­
                                                                       pre  ce  fel  de  administraţie  putea  fi
                                                                       vorba,  dacă  nu  exista  nici  loc  ne­
                                                                       cesar,  nici  mobilierul  administrativ
                                                                       şi  nici  bibliotecari  pregătiţi  ?  Este
                                                                       adevărat  că  unul  din  bibliotecarii  la­
                                                                       şului,  d-1  Eugen  Boureanul,  a  pu­
                                                                       blicat  chiar  şi  o  lucrare  de  bib­
                                                                       lioteconomie,  un  r  ez  u  m  a  t  după
                                                                       manualul  clasic  de  ştiinţă  biblio­
                          Aspect din legătoria Bibliotecii             tecară  al  lui  Graesel.  Această  broşură
                                                                       are  meritul  de  a  fi,  după  câte  ştim,
         folos?  Nu  frumuseţea  este  esenţialul-  pentru  o   prima  lucrare  în  materie  de  biblioteconomie  în
         Bibliotecă,  ci  condiţiile  de  studii  pe  care  ea  le   limba românească *). Ceea ce reprezenta însă această
         poate  oferi.  Decât,  în  ce  priveşte  Biblioteca  Cen­  publicaţie,  nu  era  decât  un  pium  desiderium  —
         trală  din  Iaşi,  în  preajma  veacului  al  XX-lea,  acele   cel  puţin  pentru  Iaşi  —  departe  de  realizare.
         condiţii deveniseră cu totul insuficiente.       Căci  iată  ce  constată  cu  12  ani  mai  târziu  Rec­
           Există  din  partea  d-lui  Niculae  Iorga  o  descriere   torul  şi  Senatul  Universităţii  din  Iaşi  într’un  ra­
         amănunţită,  prin  care  a  atras  luarea  aminte  asupra   port oficial către Minister:
         acestei  stări  de  lucruri.  Intr'o  serie  de  articole   «  Nu  există  în  Iaşi  decât  o  singură  bibliotecă
         în  limba  franceză,  publicate  la  1899  în  l’Indepen-   care  serveşte  şi  studenţilor  şi  particularilor.  Această
         dance  Roumaine  '),  el  făcu  o  aspră  critică  siste­  bibliotecă  nu  are  local  propriu,  ci  e  adăpostită  în
         mului  de  conducere  şi  administrare  a  bibliote­  localul  universităţii.  Nu  are  catalog  şi  a  fost  ani
         cilor  româneşti  în  general,  şi  în  special  a  celei   de  zile  astfel  administrată,  că  mai  toate  lucrările
         din  Iaşi.  Tabloul  ce  ni-1  prezintă  este  impresio­  în  mai  multe  volume  sunt  descomplectate.  E  lip­
         nant,  iar  sentinţa  de-adreptul  zdrobitoare.  Se   sită  complet  de  spaţiu  şi  de  loc  încât  nu  poate
         prea  poate  ca  d-1  Iorga  să  fi  greşit  în  unele  che­  primi  o  serie  de  vreo  20.000  de  dublete  pe  care
         stiuni  de  amănunt.  Profesorul  I.  Caragiani,  pe   Academia  Română  i  le  pune  la  dispoziţie.  Mare
         atunci  director  al  Bibliotecii,  s’a  şi  grăbit  de  alt­  parte  din  cărţi  se  găsesc  intr'o  rezervă,  în  subsolul
         minteri  să-i  arate  pe  larg  ♦   inexactităţile  *  -).  Dar   Universităţii,  în  care  umezeala  distruge  ce  mai
         privind  lucrurile  în  totalitatea  lor,  critica  d-lui   rămâne dela şoareci *  ).
                                                                            2
         Iorga  a  fost  îndreptăţită.  Cea  mai  bună  dovadă  o   Intr’o  altă  dare  de  seamă  adusă  şi  ea  ca  şi  cea
         constituc experienţele de mai târziu *) şi măsu-  de  mai  sus  la  cunoştinţa  opiniei  publice  sub  formă
                                                          de  broşură,  însăşi  Comisia  Bibliotecii  constată
           ')  Strânse  in  volumul  Opinions  unceres.  La  vie  mtellectuelle   că Biblioteca Centrală ♦  este atât de primitiv or-
         des Roumains en 1899. Par N. Iorga. Bucureşti 1899.
           *)  I.  Caragiani,  Neadevărurile  calomnioase  ale  profesorului   ‘)  Eugen  Boureanul,  îndrumar  in  organizarea  fi  admini­
         Nicolae  Iorga  in  privinţa  Biblioiecei  Centrale  Iaşi.  Bucureşti   strarea Bibliotecilor. Iaşi 1913.
         1899.                                             *)  Alex.  Slitineanu,  Situaţia  Universităţii  din  Iaşi.  Extras
           *)  Cf.  mai  ales  G.  Pascu,  Cronica  leşand  (Biblioteca  Cen­  din  Anuarul  Universităţii  Iaşi  1924  25.  Iaşi  1925,  pag.  20.
         trală). Viaţa Românească, vol. 19, 1910, pag. 475—482.  (In Anuar pag. 120).
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22