Page 18 - 1934-05

273 B O A B E D E G R Â U

ganizată şi deci în neputinţă de a funcţiona, că studiile în străinătate, mai ales în Germania. Co­
fără exagerare ar merita titlul de Bibliotecă ante- misia bibliotecară, compusă din unii din aceşti
diluviană ► J ). rofesori, între ei şi profesorul de sociologie
Era clar că această stare de lucruri nu mai Ehm. Guşti, fu însărcinată din partea colegiului
putea dăinui. universitar să examineze situaţia şi să facă propu­
Reorganizarea porni dintr’o ideie nouă despre neri de îndreptare. Se întocmi un memoriu, care
menirea studiilor academice, despre rostul ştiinţei fu înaintat colegiului pe data de 20 Noemvrie
1
şi al bibliotecii ştiinţifice. 1911. Acest memoriu, dat apoi şi publicităţii ), era,
după cum spunea redactorul principal, d-1 Guşti,
III. Biblioteca Universităţii 1916—1932 o « constatare de fapt a stărei în care se află astăzi
Biblioteca centrală din Iaşi». Rezultatul consta­
La 9 Octomvrie 1904, cu ocazia solemnităţii tării este însă înfricoşător de trist. Memoriul
deschiderii cursurilor universitare în prezenţa M. S. arată «că această bibliotecă nu este organizată,
Regele Carol I, d-1 I. Găvănescul, profesorul de căci n’are local (nici pentru cărţi, nici pentru
pedagogie dela Facultatea de Litere, rostind dis­ cetitori şi nici pentru administraţie), n’are personal
cursul solemn de deschidere, vorbi despre fiinţa suficient ca număr şi suficient pregătit, n’are
şi menirea universităţilor *). Legea universitară buget îndestulător pentru cumpărare de cărţi
din 1879 nu vedea în Universitate decât o insti­ şi personal. Dar chiar dacă Biblioteca din Iaşi
tuţie de pregătire a slujbaşilor statului şi a profe­ ar fi fost bine organizată, n’ar fi putut funcţiona
sioniştilor intelectuali. Conferinţa d-lui Găvă­ în mod normal, căci n’are un catalog general de
nescul ilustrează cât se poate de bine cât de mult persoane şi pe materii, n’are o bibliotecă uzuală,
evoluaseră în răstimp opiniunile cu privire la
rostul studiilor universitare. Vorbind de o triplă rtnifUTDliitt
menire a acelor studii, conferenţiarul arată că
ele au totuş un singur centru către care converg: juurraişsj
ştiinţa. Astfel universitatea urmăreşte «1. de a
4 J«««l
transmite spiritelor studioase ştiinţa modernă şi
metodele de investigaţie; 2. de a cerceta... na­ ml . li
tura lucrurilor în toate direcţiile, sporind canti­
tatea de lumină şi adevăr a ştiinţei omeneşti; 3.
de a îndruma spre stăpânirea şi utilizarea naturei
pe baza ştiinţei, dând posibilitatea unei profesiuni
practice în societate » ). ______ zi - 4- -JU *
3
Dar prosperarea ştiinţelor, in specie a ştiin­ j /re /— Z. XZ-jC .
ţelor noologice, este strâns legată de existenţa şi „ __ ca., a S-y ~z~ -—-
buna funcţionare a bibliotecilor moderne.
Pe la anul 1910 noua concepţie despre rostul
învăţământului universitar devenise bunul comun
al păturii culte, mai ales al corpului profesoral.
Şi structura studenţimii era cu totul alta decât
cu 25 de ani în urmă, după cum foarte frumos
arată acest lucru Spiru Haret în 1910, într’un
discurs rostit cu ocazia împlinirii a 15 ani dela
întemeierea Fundaţei Carol I din Bucureşti ).
4
In faţa acestei situaţii nu era decât firesc ca
şi Biblioteca, cea mai generală şi totodată cea
mai importanţă instituţie universitară, să fie su­
pusă unei temeinice revizuiri şi modernizări. In
vremea aceea la universitatea din Iaşi se bucurau
de mare vază o serie de profesori cari îşi făcuseră
<K__M
r.— .jL
') Dimitrie Guşti, întemeierea Bibliotecei ţi Semtnamlor de
pe lângă Universitatea din laţi. Iaşi 1914, pa,?. 7. Hajdeu ca bibliotecar
*, Discursul festiv e reprodus in Anuarul Universitâfii. O adresă de reclamare a * depozitului legal »
Iaşi 1904/5 P^ 3 — 4 *
:
*) L. c., pa*. 8. n’are o sală de cetire pentru reviste, n’are sistemul
*) In: Fundaţia Universitară Carol 1. Raport despre mersul
Instituţiunii dela 1 Aprilie 1909—31 Martie 1910. Bucureşti *) Dimitrie Guşii, Necesitatea reorganizării Bibliotecei Cen­
1910, pag. XI ş. u. trale de pe lângă Universitatea din laţi. Iaşi 1913.