Page 19 - 1934-05

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 273

împrumutului cărţilor acasă, în sfârşit n’are un rând prin faptul renunţării la tipul * bibliotecii
regulament în care să se prevadă exercitarea unui de sală * (bibliotecii de prezenţă). In locul lui,
control sever în întrebuinţarea cărţilor. Este tristă preconizează acel tip de bibliotecă modernă
această constatare, căci Biblioteca Centrală din care şi-a găsit desăvârşirea teoretică prin ge­
Iaşi este singura bibliotecă mare din Moldova şi nialul conducător al bibliotecii Muzeului Bri­
tanic din Londra, italianul A. Pa-
nizzi, iar desăvârşirea practică în a
doua jumătate al secolului al XlX-lea
în ţările cu tehnică înaintată, în Ame­
rica şi Germania.
Noul tip este o consecinţă a cre­
şterii enorme a producţiei de cărţi în
decursul secolului al XlX-lea. El este
dominat de ideia că atât stocul de
cărţi cât şi administraţia bibliotecară
V
trebuesc îndepărtate cu totul din
/*r sălile de lectură şi instalate separat.
Sala de lectură rămâne exclusiv la
dispoziţia cititorilor, cărora li se
pune la îndemână« biblioteca uzuală »
cu bibliografiile, enciclopediile şi ma­
nualele mai mult căutate, pentru a
se servi singuri de ele, eventual şi
ultimele numere din revistele cu­
Emincscu ca bibliotecar. rente. Stocul de cărţi se depozitează
Ultima foaie a unei consemnări de cărţi făcută de Eminescu în afara sălilor de cetire, în ma­
gazii anume construite după crite­
este singura bibliotecă de care dispune Univer­ rii strict tehnic-bibliotecare, spaţioase,oricând în
sitatea Ieşană... Această stare de lucruri nu poate stare a fi mărite pentru mulţimea colosală de
dăinui, căci ea pune Universitatea din Iaşi în- cărţi ce intră într’o bibliotecă modernă.
tr'un grad de inferioritate vădită faţă de orice
universitate din lume *. ,mr
Urmară propuneri de îndreptare grupata pe pjrv*»* fcf
de o parte într’un « Proiect de lege pentru orga­
nizarea Bibliotecii Universităţii din Iaşi» (ela­
borat de d-nii Philippide, Dimitrescu, Guşti,
Myller şi Rainer) *), pe de alta într’un sistem de * 4-tHî ' +4.
nouă organizare a bibliotecii.
Corpul profesoral şi forurile universitare, se­ al ‘ŢJ- M5T
sizate de alarma dată şi cunoscând acum situaţia •f W
reală a frumoasei biblioteci, interveniră cu energie
pentru îndreptarea relelor. Iarăş începu pentru i'f-w * ** V
Biblioteca din Iaşi o epocă de speranţe şi aştep­ 4, ^ rUiClt .Li».
tări ca şi în preajma anului 1860. Universitatea
dispunea de un fond propriu de o jumătate f — i
milion lei, sumă enormă pentru vremurile acelea,
care sumă pare-se că intenţiona să o utilizeze TV < - a
pentru nevoile Bibliotecii. Propunerile făcute de
Comisia Bibliotecii găsiră asentimentul autori­ r u l. v
tăţilor universitare.
Dat fiind că lucrările din acest timp au rămas, 9 '
până în ziua de azi, punctul de plecare pentru ** tu •- r
toate încercările de refacere, se cuvine să le
acordăm o atenţie specială. *70 *
Amândouă proiectele sunt caracterizate în primul

ta*
•) Iaşi 1914. Retipărit cu unele modificări şi o expunere
introductivi de d-1 G. Pascu, Proiect de lege pentru Biblio­ O pagini din gramatica sanscriţi întocmiţi de Eminescu in
teca Universităţii din Iaşi. Iaşi 1914. timpul funcţionirii sale la Biblioteca Universitiţii din Iaşi