Page 20 - 1934-05

274 B O A B E D E G R Â U

Dacă pe vremuri bibliotecarul se temea de Cum s'a putut ajunge la o asemenea stare de
uzarea prea rapidă a cărţilor şi le servia în conse­ lucruri ?
cinţă numai cu mari restricţii, bibliotecarul mo­ Răspunsul la această întrebare îl dau o serie
dern tinde la o cât mai intensă circulare a căr­ de rapoarte, jalbe, întâmpinări, păstrate în arhiva
ţilor, chiar şi cu riscul deteriorării lor. Pentru Bibliotecii. Motivele exterioare trebue să le căutăm
a-1 apropia pe cetitor de cărţi şi a-i facilita utili­ în urmările războiului mondial şi în imposibili­
zarea lor, biblioteca modernă posedă un sistem tatea de a corespunde îndatoririlor «depozitului
întreg de diverse cataloage — ca un minim: un legal» şi cu caracter arhivar ale bibliotecii (înda­
catalog alfabetic pe nume de autori şi un catalog toriri pe care le prevedea şi regulamentul din
pe materii,— în acelaş timp şi o întreagă insta­ 1916). In anul 1922 legea depozitului legal
laţie tehnică pentru administraţie, contabilitate, fu extinsă şi asupra noilor provincii. Zilnic
accesiune, lucrări bibliotecare şi bibliografice, etc. năvăleau în bibliotecă zeci de volume şi fasci­
Cu un cuvânt, biblioteca modernă este un or­ cole. Să se reţină spre exemplu că în 1928 s'au
ganism extrem de complicat a cărui stăpânire tipărit în România cca. 4000 cărţi şi vreo 2000
nu cere numai calităţi ştiinţifice, ci şi aptitudini de periodice, pe cari biblioteca trebuia să le
tehnice şi comerciale.
Iniţiatorii reorganizării din 1914
îşi dădură seama poate de dificul­
tăţile teoretice ce avea să întâm­
pine planul lor de refacere; nu vă­
zură însă destul de bine dificultăţile
practice care se puneau în calea lor,
şi nici nu era cu putinţă să prevadă
acel eveniment care avea să împie­
dice definitiv refacerea aşa cum a
fost plănuită, războiul.
Intr'adevăr, regulamentul nou fu
aprobat şi promulgat prin decret
regal Nr. 2271 din 9 Iunie 1916,
scoţând biblioteca ieşană de sub
regimul nefast al legii din 1864.
• Biblioteca Centrală » deveni iarăş
ce fusese mai înainte: bibliotecă
universitară cu caracterul mai ge­
neral al unei biblioteci de studii.
Propunerile practice însă, ca: edi­
ficiu propriu, organizarea admini­
strativă potrivită cu cerinţele noului
regulament, cataloage, pregătire bi­ Donaţia C. Hurmuzaki (« Catalogul I •)
bliotecară a personalului, fonduri
pentru înzestrarea Bibliotecii cu cele necesare: primească pe toate în dublu exemplar. Admini­
toate acestea şi încă altele în plus au rămas strarea acestui vast material nu cerea numai un
baltă. corp funcţionăresc disciplinat şi bine specializat,
Dar războiul avu consecinţe încă şi mai grave ci şi un aparat tehnic în perfectă stare. Dar
pentru Bibliotecă. din nenorocire Biblioteca nu dispunea nici de
După evacuarea Munteniei, laşul fu inundat unul nici de celălalt. Un lăudabil început fu
de refugiaţi, persoane particulare şi autorităţi, care realizat de către d-1 P. Andrei, câtva timp direc­
profitară în număr destul de mare de dispoziţia tor al Bibliotecii. Fără a schimba sistemul de ad­
noului regulament: acordarea de împrumuturi ministrare, d-sa aşeză cărţile pe două rânduri in
acasă. Serviciul împrumutului însă fu organizat dulapuri, realizând astfel o considerabilă economie
de aşa manieră încât Biblioteca în foarte multe de spaţiu. Dar aceasta era prea puţin. D-1 Andrei
cazuri rămase pentru totdeauna păgubaşe de căr­ însuşi nu vorbia decât de 3—4 ani « cât ar mai
ţile împrumutate. In anul 1875 Eminescu fusese putea funcţiona această Bibliotecă înainte de a fi
s
dat în judecată pentru lipsa a mai puţin de 200 închisă * ).
volume — volume din care unele lipseau atunci de
jumătate secol. Dar, în raportul directorului pe •) Cf. adresa directorului Bibliotecii cil re Comisia de
anul 1925, publicat în Anuarul Universităţii, nu­ conducere a Bibliotecii, reprodus in Anuarul Universităţii
mărul lipsurilor se ridică aproape la 30.000 vo­ laţi 1924 25, pag. 113.
lume ). *) L. c. pag. 113.
l