Page 21 - 1934-05

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 275

Cu câţiva ani în urmă se începuse şi cu înlătu­ de catalogare — ce-i drept: o muncă uriaşă —
rarea cataloagelor fixe, trecând la sistemul de au fost lăsate în cea mai mare parte pe seama
catalogare pe fişe şi punând bazele unui catalog diumiştilor. Aceştia, ignorând disciplina severă şi
alfabetic pe nume de autori precum şi a unui instrucţiile numeroase pe care le implică pro­
catalog pe materii. fesia de bibliotecar, aveau să prezinte doar lucrări
Ambele lucrări rămaseră însă neisprăvite. Cau­ greşite din capul locului.
zele au fost multiple. Pomenim aci în deosebi una: Cu toate că în anii buni, Ministerul sporise
salarizarea cu totul disproporţionată a personalului bugetul pentru materiale şi cărţi — în anii 1928
bibliotecar ştiinţific în raport cu colegii de ace- şi 1929 alocaţia bugetară fu sporită la suma de
800.000 lei, la care se mai adaugă şi sume spe­
ciale pentru diferite lucrări de reorganizare, —
asupra Bibliotecii se lăsă totuş o atmosferă de
fatalism, care îşi găsi expresia în darea de seamă
a directorului pe anul 1926.27. Aci se spunea
răspicat că * fără sală de lectură încăpătoare, fără
săli de serviciu pentru funcţionari, fără magazii
şi fără săli de rezervă, lectorii, cât pot încăpea,
stau înghemuiţi, funcţionarii îs obligaţi să lucreze
la mesele lectorilor, fiind tot timpul incomodaţi
de public, cărţile, revistele şi ziarele nu pot fi
aranjate, iar servitorii nu pot supraveghea sufi­
cient pe lectori. Din această cauză inventariarea
şi catalogarea cărţilor, revistelor şi ziarelor merge
greu, aranjarea fişelor merge încet, consultarea
Bibliotecii este anevoioasă, şi se constată şi lip­
suri, şi foarte curând nu vom mai putea pune în
Bibliotecă niciun petec de hârtie * *).
S’a întâmplat apoi într’adevăr ceea ce preve­
stise d-1 D. Guşti cu două decenii în urmă: pa­
chete întregi de cărţi erau aruncate fără a mai fi
desfăcute, în subsoluri sau aşezate prin colţuri
dosnice pentru ca să nu se mai dea cu ochii de
dânsele. La aceasta se mai adaugă un început
de incendiu în Februarie 1932, apoi şi o serie de
neînţelegeri de ordin intern. Criza îşi atinse astfel
apogeul.
Schimbarea situaţiei surveni în vara anului
1932. Vechiul director, dându-şi demisia, Comisia
Bibliotecii luă hotărîri decisive. Renunţând la im­
posibil —, între altele şi la frumosul vis al unei
construcţii proprii pentru Bibliotecă — s'a căutat
să se realizeze posibilul. S’a abandonat, înainte
de toate principiul nefast al bibliotecii de pre­
zenţă (« Saalbibliothek *) şi s'ahotărît crearea unei
biblioteci de studii după modelul bibliotecilor uni­
Statuia lui Miron Costin dela Iaşi versitare din Germania. Ca model servi minunata
bibliotecă a Institutului de Economie Mondială a
laş rang dela alte biblioteci din ţară şi în raport Universităţii din Kiel (Germania), creaţia învăţa­
cu personalul universitar în genere. Şi astăzi încă tului Bernhard Harms şi a d-lui Wilh. Gulich,
directorul Bibliotecii din Iaşi este mai prost re­ unul din cei mai competenţi specialişti în materie
tribuit decât mecanicul universităţii, iar prim-bi- de biblioteconomie aplicată.
bliotecarul, funcţionar titrat şi cu 18 ani de ser­ Dacă lucrările începute în 1932 vor putea fi
viciu, primeşte un salar de 3600 lei lunar, adică duse la capăt, acest an va putea fi privit ca hotă­
aproximativ a treia parte din salariul colegului râtor pentru istoria Bibliotecii. Este evident că
său dela biblioteca universităţii din Cluj. nu toată lumea a fost încântată de inovaţiile in­
Este explicabil din punct de vedere psihologic, troduse. Nu vorbim de controlul sever « jignitor »,
dacă în asemenea condiţii râvna şi zelul de
muncă al funcţionarilor au lăsat de dorit. Lucră­ *) G. Pascu in Anuarul Universităţii din Iafi, pe anii
rile rezultate depe urma schimbării sistemului şcolari 1926—27 şi 1927—28, pag. 249.