Page 23 - 1934-05
P. 23
KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 277
prin fondurile existente şi sprijinul primit din cărţilor şi revistelor în posesiunea Bibliotecii poate
partea autorităţilor universitare. fi evaluat numai cu aproximaţie. Majoritatea căr
Despre acestea în capitolul ce urmează. ţilor face parte din grupul ştiinţelor noologice,
bine reprezentate fiind mai ales
filologia, istoria şi ştiinţele de stat;
ştiinţele exacte sunt în general
slab reprezentate.
Biblioteca posedă cam 135.000
de cărţi şi broşuri tipărite în peste
300.000 de volume; trebue însă
menţionat că în această sumă intră
şi un mare număr de scripte, care
în bibliotecile occidentale trec la
aşa zisă « literatură moartă *, şi
care, la dreptul vorbind, ar trebui
să rămână afară din calcul.
In posesiunea Bibliotecii se mai
găsesc cca 4000 de colecţii de pe
riodice şi reviste, numărând cam
30.000 de volume. Colecţiile sunt
însă, din păcate, cam descomplec-
tate. Până mai ieri nu am avut
nicio singură colecţie întreagă —
dealtminteri, o situaţie semnalată
C A„m im «I „
^__^(“l**m,-*yt iWrtH^nyiimu, iiHixijn —• ^ de directorul de atunci al Bib
*»n .i.j^yn x j m « ■ • YimmiJ ~ j.’nyV _____ . liotecii (d-1 prof. Andrei), încă
AN ^ alllf P blMl ■ al . a .. • a .... I *. r •. 7 ___ _ 1 "T^ ******** de acum zece ani. Cu toate acestea,
a - j
iţjj-.tif
•..upLm.p '"7
' X * •jr •' *•
m "«MI Htnriul ţH vi Ilf.iP tm.Mi >I| wnimiaiM din punct de vedere bibliotecar,
‘l. V- 1 ■ * * \ - * 7 aserţiunea că revistele constitue
“IN'I'I" Ont'o «I» >H1 jnyiKi! -Jm.» <->> xii(|
avutul cel mai de seamă al bib
lliiMnii )>a - 4>n f|f .1 la KI>. ■<> in jilam ■n>iniy'
\ *•'] V, . " A' I > t < liotecilor ştiinţifice moderne ră
n W (••• illl»u« ><in limlNim 1 I ..._____ ........
mâne valabilă şi pentru noi. Cu
atât mai mult cu cât revistele
ştiinţifice străine s’ar putea com
I*)y. Bthii f jy
plecta relativ uşor, cel puţin în
"A<m! ^r<.
parte. Biblioteca este relativ bine
‘TVVttly»' .......... «Iţi IIIMf«wiMM.||l<r«i(fl
asortată cu reviste româneşti; nu
Y">*" )•*>’•< •W'iu.n!ii liigntMiM ....I. ... • B nwrai<> A mai că, aci lipsurile sunt şi mai
** a.'rf . * ’ - • - 1 t"*-------
mari şi mai greu de completat.
Un neajuns greu de înlăturat
-n'Unuw Jamim fi» miiimI f'* 11 '!
|mţmi|n<« #.. mmm»»IUI I.HMI j|mia>nwiwii
îl constitue însă faptul că abia o
ţ|in»niMH HHyH miînmHnmap tiyi'niînMimtiHini mică parte din stocul de cărţi si
i.m »>».|}’ naiul amnlfiXiOMin ~>J|»"-■>♦•*" ” reviste este până acum legată. Iată
« P-i c / v -• [2-^ ci Li- —1^1 unde trebue căutată una dintre
-/ I . i i X J- — ' cauzele de căpetenie ale relei
întreţineri pomenite mai sus. In
această privinţă repararea omite
rilor trecutului impune Biblio
tecii o considerabilă sarcină ma
terială. Străduindu-ne a feri cărţile
Ceasornicul Domnilor, manuscript din 1731.
Reprodus după fotografia d-lui N. Cartojan din • Revista Istorică Români • şi mai ales revistele de peire, ne
scoatem pentru moment din în
curcătură, efectuând legături pro
IV. Starea şi funcţionarea actuală vizorii, totuş fără a permite ca volumele să devie
a Bibliotecii impracticabile, prin aceasta. (Trebue de relevat
că mai toate legăturile ce s'au făcut in trecut sunt
1. SECŢIA CĂRŢILOR. PERIODICELOR de toată soliditatea, de regulă în piele şi pânză).
ŞI ZIARELOR TIPĂRITE. — Neexistând inven In ce priveşte broşurile, — îndecomun o pa
tare sistematic alcătuite pentru trecut, numărul coste a bibliotecilor, — am adoptat sistemul de
