Page 24 - 1934-05

378 B O A B E D E G R Â U

depozitare excelent şi în acelaş timp şi ieftin al Şi ca fond ele prezintă importanţă. D-1 Cartojan,
Doctorului Gulich dela biblioteca Institutului de care s’a ocupat de aproape cu studierea acestei
;
Economie Mondială şi Comunicaţie Maritimă d n opere, ajunge la concluzia că manuscriptul din
Kiel. 1714 prezintă dintre toate copiile existente ver­
In anul 1934 s'a instalat chiar în corpul Biblio­ siunea mai apropiată de originalul pierdut; dela
tecii o legătorie cu scopul de a efectua cu mai această copie pleacă d-sa pentru a face compa­
mare repeziciune cel puţin reparaţiile şi lucrările raţia cu textul spaniol al lui Guevara şi interme­
urgente. diarul latin.
Lipsindu-ne mâna de lucru, reorganizarea Dintre celelalte manuscripte sunt de pomenit:
Bibliotecii nu a putut fi extinsă până în prezent şi colecţia letopiseţelor lui Grigore Ureche, Miron
asupra ziarelor. Astfel că această secţie se află şi Costin, Niculae Costin care a servit lui Mihail
acum încă în starea din 1910, când d-1 Pascu Kogălniceanu la tipărirea letopiseţelor Ţării Mol­
făcea constatarea că anumite ziare şi reviste stau dovei; copia de pe letopiseţul lui Ioan Neculcea
trântite în «pod, clae peste grămadă». scoasă tot de Mihail Kogălniceanu de pe copia
Biblioteca mai posedă un stoc de
dublete şi prisosuri, din care ali­
mentează bibliotecile populare. O
donaţie mai mare a fost făcută în
anul 1919 bibliotecii oraşului Chi-
şinău. Se zice că s'ar fi cedat cam
15000 de volume, numărul precis
nu se ştie, deoarece nu s’au încheiat
procese verbale de rigoare, opera­
ţiile de predare efectuându-se în
mare grabă.
2. SECŢIA MANUSCRIPTE­
LOR, STAMPELOR, MONETE-
LOR, HARŢILOR ŞI SIGILII­
LOR.— Secţia, care după regula­
mentul Bibliotecii poartă denumirea
de mai sus, nu cuprinde în realitate
decât manuscripte şi cărţi rare,
întru cât stampele, monetele, rarităţile
etc. au fost cedate, o parte în anul
1860 Muzeului de Pictură, iar alta
în anul 1916, Muzeului de antichi­
tăţi»).
Colecţia manuscriptelor poate fi
socotită bogată în opere privitoare
• Cartea româneasca de învăţătura dela pravilele împărăteşti •
la trecutul românesc, remarcabile din («Pravila lui Vasile Lupu»), Iaşi 1646
punct de vedere bibliofil şi bib­
liografic (deşi nu se poate com­
para, evident, nici pe departe cu colecţia Aca­ Post. Hurmuzachi; copii de pc letopiseţele logo­
demiei). fătului Vas. Damian şi Tudose Dubău din 1716;
Din cele 325 de manuscripte ale Bibliotecii, copia letopiseţului lui Miron Costin scrisă pentru
280 au caracter religios, restul fiind de ordin logofătul Ioan Ţiuilă în 1825; Popescu Radu,
linguistic, istoric, literar etc. După limbi cca 150 Letopiseţul lui N. Costin pentru domnia I şi a
sunt scrise în româneşte, 40 în greceşte, 35 în Il-a a lui Niculae Mavrocordat în Moldova şi Ţara
diferite limbi. Românească (1755); Gherasim Arhimandritul, Is­
Dintre manuscriptele Bibliotecii cel mai im­ toria craiului Suediei Carol XII (Iaşi 1792); Hro-
portant este • Ciasornicul Domnilor *, opera ine­ nica Românilor a mai multor neamuri, copie de
dită a lui Niculae Costin. Biblioteca posedă două Marcutia (Buda 1821). fost în posesia călugărului
copii, una din 1714, un volum în folio de 283 foi, ardelean Gherman Vida şi care a servit apoi la
legat frumos în piele, a doua mai recentă din 1731 tipărirea ediţiei dela Iaşi ş. a.
ambele scrise îngrijit cu cerneală neagră, având Nu mai puţin bogată este biblioteca în tipări­
frumoase iniţiale şi frontispicii executate în roşu. turi vechi, păstrate la aceeaş secţie, mai ales în
tipărituri privitoare la vechea cultură moldove­
*) Vezi Muzeul de Antichităţi din laţi de d-1 Orest Tafrali nească. Din acele cărţi care s’au tipărit la Iaşi
in Boabe de Grâu 4, 1933, pag. 641 ş. u. în epoca lui Vasile Lupu între 1641, data înfiinţării