Page 25 - 1934-05

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 279

tipografiei, şi 1647, când se tipăreşte ultima « Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau
carte, Biblioteca posedă şi anume prima tipăritură giudeţul sufletului cu trupul », Iaşi 1698, prima
din Moldova, la care s’a lucrat doi ani de zile carte tipărită a lui Dimitrie Cantemir.
(1641—1643): ♦ Carte românească de învăţătură... O serie de tipărituri vechi de mare valoare
provine din biblioteca vechii Mitropolii; ele au
: — _ _ _ _ _ o KTOPfV A* -T fost înşirate mai sus. Este de remarcat că în
afară de tipărituri vechi cu privire la Moldova,
Biblioteca posedă asemenea tipărituri privitoare
la cultura românească din toate ţinuturile. Aşa
deţine d. e. două exemplare din Biblia dela Bu­
C—-* . A'* *M« i AW, «rw- u,.
cureşti din 1688 (« Biblia lui Şerban Cantacuzino*)
f/r^.pr^.Xjrr . |0 ,-;,
a
4 ?• -
*’:t* u ** ‘ «■ ••y—.......... .............. ............. - oi- Tot din biblioteca vechii Mitropolii provin o
v,
rr: nbv-'*** c*.n.,«* «4»^ i 1 seamă de tipărituri vechi din Ardeal. Aşa avem:
f <44
r
4A'*~ n m,, A **C '">* “"*»»■*« . ** «Chiriacodromion sau Evanghelie învăţătoare *,
V
(>»•«»<. Jp^'-dU*» £«.w^
Alba Iulia 1699. Iar din tipăriturile efectuate la
j ‘ " * ‘ * 1 * K O H H a i . ^, r T. Blaj, Biblioteca posedă dintre primele dela în­
I Sî&'kf ■&£ 1- n - fiinţarea tipografiei, în parte în original, necu­
noscut de Bibliografia românească veche cum e:
• kvJ?C\ 4» Strastnic. Blaj 1753. Din cele cunoscute posedă pe
iQR» ' • • . gi cele mai importante tipărite pe vremea episco­
pului Petru Pavel Aaron şi Bob.
* *Ho&rf$ r jig^e Jpo. * Din biblioteca vechii Mitropolii au mai trecut,
+
4
* , . „ S *** ■ *«4» • . în sfârşit, în proprietatea Bibliotecii principalii
4«.« »t — V- +*....
kjh**' «-jL-i» .^H'. pu.r .; . părinţi ai bisericii răsăritene şi apusene, mai toate
Ă'tUţIA «AMţl fiT«"U \ A'pfcA* - AMUŢIM* datând din secolele 17 şi 18, tipărite la Paris,
" ' •
" ,Vu ,m «**"•« • r^w.^ Roma, Veneţia, Lipsea.
*• * ty* .•»*«-•* * K'V* f‘-—a* Cu părere de rău trebue constatat că starea
*.* • **•—>« V"* • <H0f««iri»v acestor manuscripte şi cărţi rare este în general
■ ■ f ,r *i* • |5*‘ «‘ir-w* *. v •_ >hl* ••< .V—ţ,, j
•«■ fi iun n,«i , n^W/i •;• ■ -■ ■ rea. Nemulţumitoare este şi utilizarea şi despuierea
••'4,^1. iri-K *.«■ '»••. ••ijyl jJ ştiinţifică a acestui tezaur de manuscrise de o va­
r*T-? xT . loare atât de mare pentru filologia românească.
(• ţlHmt* «Vi*»,',. r»j. , 1. .yft Dela 1860 încoace numai în mod excepţional se
> • *“• * *“• •"•J* **■ r,,r f *»'A* .*-««• ('•*> cpAXXf» mai găsesc savanţi cari să se ocupe cu asemenea
* ••»• . '■ i.'+ji'.f, Q.C hţtLj» »X*«V*
M
x****** • lucrări. Aşa d-1 N. Cartojan a utilizat, decurând,
♦ •t'**'*'*-'»*; M“T pentru lucrările sale asupra Ceasornicului Dom­
i . .- X» , nilor, şi manuscriptele ieşene ‘).
Secţia manuscriptelor fiind puţin frecventată,
. Viaţa şi Petrecerea Sfinţilor. a Mitropolitului Dosoftei. reorganizarea lor a fost lăsată pentru mai târziu.
Iaşi 1682
3. CATALOAGELE BIBLIOTECII. — Pro­
din. multe scripturi tălmăcită, în limba slavo- blema cataloagelor a format de mult un punct
nească pre limba românească • din 1643 («Ca­ nevralgic pentru Biblioteca din Iaşi; încă Hajdeu
zania lui Varlaam*); «Şeapte Taine ale besea- se plânge în anul 1860, că, din cauza măririi
ricii» din 1645 — cartea a fost cumpărată de Bibliotecii, cataloagele devin «cu totul îngreui-
Fminescu pe când era director al Bibliotecii, în torii şi mai cu neputinţă de a le ţinea în bună
urma unui raport amănunţit către Minister, care stare *, propunând înfiinţarea unui catalog alfa­
se află şi astăzi la acte ; şi * Cartea românească betic pe numele autorului, «de pe care cu
de învăţătură dela pravilele împărăteşti * din 1646 mare înlesnire se poate face unul ştiinţific *. Dela
(« Pravila lui Vasile Lupu *)• A patra carte scoasă Hajdeu şi Eminescu şi până în zilele noastre, în
atunci, şi anume: « Răspunsul la catehismul cal- actele Bibliotecii, revine mereu dorinţa după ca­
vinesc» de mitropolitul Varlaam nu se mai gă­ taloage noui şi bine organizate.
seşte nici la Academie, care păstrează numai o împlinirea acestui deziderat s'a tot amânat însă,
copie recentă după un exemplar trimes la Mos­ după cum am relatat, până în preajma războiului.
cova în timpul războiului.
Din epoca mitropolitului Dosoftei Biblioteca *) N. Cartojan, «Ceasornicul Domnilor» de N. Costin şi
are «Psaltire a sfântului prorocu David * din originalul spaniol al lui Cuevara in Revista Ist. Români,
1673 de «smeritul Dosoftei mitropolitul din Ţara voi. 3 (1933) ?• u- — D-1 Cartojan a avut bunătatea a ne
Moldovei* ş. a.; din epoca lui Antioh Cantemir permite reproducerea clişeelor dela pag. 276 şi 277.