Page 28 - 1934-05
P. 28
a8a B O A B E D E G R Â U
din suma de 800.000 lei pe care o pnmeau ultimele decenii, lumea a devenit sceptică şi nu
altădată, alocaţia Bibliotecii noastre fu redusă la mai vrea să creadă in refacerea Bibliotecii din Iaşi.
suma derizorie de 60.000 lei anual. Dacă fiecare
cetitor al Bibliotecii nu ar necesita decât un leu
şi 50 bani spese de regie anual — în raport cu
condiţiile speciale ale Bibliotecii noastre costă în '"j •lETOIirilţllE
realitate mai mult, — atunci cei 40.000 de ceti
tori ar înghiţi alocaţia bugetară, fără ca să se fi
achiziţionat nicio singură carte sau revistă. II bPlî M0.1 IM) Bfi
Este de aşteptat ca Ministerul să se sesizeze
de această situaţie, acordând Bibliotecii din Iaşi M«Tfi ţmlul im
cel puţin un tratament de egalitate, dacă nu unul
de preferinţă (pe care şi-l revendică din mai multe m
motive), faţă de universităţile celorlalte provincii, m lortaMiBA»
înainte de toate va fi necesar să se acopere o da
torie externă de aproximativ 350.000 lei, contrac
tată în anii 1927—31, datorie care cu niciun chip 1 111 « — »■*'» Om
nu va putea fi achitată din cei 60.000 lei anual.
In ultimul an. Universitatea ne-a venit în ajutor
cu mijloace proprii. Dar aceste mijloace se dove
desc a fi insuficiente, avându-se în vedere că
i
1 C T 0 f î A
CKfHnTsnn ieifi no/n, I t a l l ' ' J
185?. -
C n p g 4 - T f 6 E K H H y , / t r t P W M 4 H S IJII H
T H H B P H M H . ,4
. a* ArmU CtKW-l'tlCX, n« «MoicVfS M. Kogilmceanu: Letopiseţele Tirii Moldovu. Iaşi, 185a.
P , A< CMiplVA
B g H M W I H K O C T A K 6 W H T P O f l : M G D A J L A & Aşa se explică tendinţa ce există chiar în sânul
mn tXau, uavYaax.
Universităţii ieşene de a îndopa bibliotecile Fa
cultăţilor în dauna Bibliotecii Universităţii. Nu se
>)«"" ia» ITfiauqaftiHa ««TjV poate tăgădui că această tendinţă — atât de gre
i o a i i o u i a * a o r i r i m o M o i .
şită, dacă se priveşte mai dela distanţă — se re
------------ :— 4 ‘ marcă de aproximativ zece ani din ce în ce mai
mult. Există în Iaşi facultăţi care pot cheltui
T 0 W K A A A T f £ £ A 5. J pentru bibliotecile lor multiplul sumelor ce se
dau Bibliotecii Universităţii. Desigur, concepţia
..........
aceasta va fi părăsită abia atunci când aceste
biblioteci astăzi încă mici vor creşte şi vor deveni
, ♦ TvBorfHifj Mrrioaoafa Mvjgus: (vorba lui Hajdeu din 1860): «cu totul îngreui-
Ax /InkA AAU Ac 1 8 2 4 .
torii şi mai cu neputinţă de a le păstra în bună
- JU Icj^aiAciiVa 4 r>AjiV. stare » . . . Căci înjghebarea şi administrarea unei
biblioteci mici este o chestie de bun simţ. Con
ducerea unei biblioteci mari cere specializare ştiin
ţifică, tehnică şi comercială într'un echilibru care
Veniamin Kostake, Mitropolitul Moldovei: Istoria Scripturii se întâlneşte foarte rar (nu numai la noi).
cei noaă. laţi, 1824.
5. F R E C V E N T A R E A B I B L I O T E C I I Ş I
întreaga instalaţie de administrare a Bibliotecii S T A T I S T I C A C E T I T U L U I . — P r i n diverse
nu este a se reorganiza — căci ea este inexistentă— împrejurări, ba chiar şi dela tribuna Parlamen
ci trebue înfăptuită din nou. tului, lipsurile şi insuficienţele Bibliotecii din Iaşi
Iată însă că, datorită experienţelor făcute în au fost divulgate la toată lumea. Nimic mai logic