Page 30 - 1934-05

Caricaturi dc Wyncie King («New York Times Book Review», i Iunie 1924)* O parte din oaspeţii
dela masa Adunirii generale a PENClubuIui dela Washington.
Dela stingă la dreapta, in picioare: Hamlin Garland, Amerigo Castro (Spania), d-na Olga Ott
(Danemarca), Robert Frost, Fannie Hurst, Arthur Davison Ficke, dr. Ludwig Stein (Germania),
dr. A. T. Barnouw (Olanda). Şezănd in intăinl plan: May Sinclair (Anglia), Mary Auslin. In jurul
mesei, din cap incoace: Alexander Black, Jules Romains (Franţa), Marca Beza (România), Oetavio
Barreda (Mexic) d-na Olga Knippcv-Cekova (Rusia)

P.E. N . ' C L U B U L R O M Â N

Anul când începe să se vorbească la noi de rească lumea. Englezii sunt deprinşi cu micile în­
PENClub este 1923. Nici în străinătatea de unde jghebări, aproape familiare la început, din care
ne venea, numele acesta, atât de englezesc, de mai târziu au scos regule de viaţă sau imperii.
asociaţie internaţională de scriitori, nu era mult După zece ani de lucru sub preşedinţia lui John
mai vechiu. El apăruse numai decât după războiu, Galsworthy PENClubul pătrunsese în 43 de ţări.
ca un manifest. Fie că e poet, eseist sau nuvelist, Intre ele se număra şi România.
omul de condeiu mişcă lumea. Dacă scriitorii cei Cel dintâiu scriitor român care a aflat de PEN­
mai de seamă ai fiecărui popor, în Ioc să răsco­ Club şi a făcut parte din el a fost Marcu Beza.
lească patimile, s'ar lega să pună în lumină ceea El era menit să fie părintele spiritual, un fel de
ce apropie pe oameni, ei ar alcătui cea mai strălu­ Dawson Scott mai stăpânită şi mai stilizată, al
cită armată a păcii. Prin aşezarea împreună a ini­ secţiei române. Cred că prin 1923, la îndemnul
ţialelor celor trei categorii de scriitori amintiţi se lui, putuseră să apară la Stratford-pe-Avon, la o adu­
căpătase cuvântul PEN, care în englezeşte înseamnă nare anuală a Societăţii în preajma lui Shakespeare,
pană sau condeiu. Prin strângerea în jurul unei d-nii I. Al. Brătescu-Voineşti şi M. Antoniade. Era
mese, la o cină, a câtorva reprezentanţi ai breslei ca un fel de întâe luare de legătură, după care trebuia
cu acest program, PENClubul se născuse. Dela să urmeze în ţară organizarea. Prin Noemvrie
o formaţie tipic londoneză, având ca părinte pe acelaş an, Marcu Beza se găsea în Bucureşti şi,
scriitoarea plină de voie bună, Dawson Scott, el între altele, alergând din om în om, izbutea să
trebuia să iasă din insula cea mândră şi să cuce­ înjghebeze acea întâe şedinţă a PENClubuIui ro­