Page 38 - 1934-05
P. 38

392                                B O A B E    D E   G R Â U

           Marcu  Beza,  venit  de  peste  mare.  Se  mai  găsea  de   talazuri.  Oton  Zupancici,  urcat  în  aeroplan  la
           faţă,  Panait  Istrati,  mai  mult  ca  scriitor  francez  şi   Viena,  venise  prin  ploaie  şi  grindină.  Parcă  trebuiau
           legat  de  literatura  Franţei,  şi  se  mai  găsea  loc­  să  dea  o  luptă  toţi,  stârnită  în  aer  şi  pe  apă  de
           ţiitorul  de  secretar,  care  era  mai  dinainte  în   vechile  zeităţi  scandinave,  ca  să  ajungă  în  Oslo,
           capitala  Belgiei,  adus  de  alte  însărcinări,  mai   într'o  zi  de  Iunie,  cântăreţi  de  câteva  continente.
           puţin  literare.  In  1928  delegaţia  română,  alcă-  Miss Dorothea Mackellar pornise de mai bine de






































                Câteva mese dela banchetul P. E. N. Clubului (între oaspeţii nevizuţi in fotografie, d-1 Zaleski, ministrul de
                                                    externe al Poloniei)


           tuită  de  rândul  acesta  numai  dintr’un  membru,   o  lună  de  acasă,  şubredă  şi  albastră,  din  Sidney  al
           acel  locţiitor,  lua  drumul  de  miazănoapte  al  capi­  Australiei.
           talei Norvegiei.                                   Dar  dela  locul  întâlnirii  puţini  lipseau.  Lipsea
             ‘Iată  în  «Gândirea*  din  Octomvrie  1928,  ca  un   Bojer,  romancierul,  care  atâta  stăruise  anul  trecut
           fel  de  punere  în  scenă  şi  prezentare  a  unui  congres   la  Bruxelles,  ca  să  ne  aibă.  Zăcea  doborît  de  o
           de  acestea  anuale,  care  seamănă  în  linii  mari  cu   aprindere  de  plămâni,  la  doi  paşi  de  noi.  Lipsea
           toate  celelalte,  o  schiţă  a  zilei  întâia  dela  Oslo.   Galsworthy,  care  se  întorsese  din  drum,  din  Ger­
           Poate  că  e  mai  bine  ca  PENClubul  să  vorbească   mania.  O  telegramă  de  boală  a  soţiei  îl  chemase
           el  singur,  spunându-şi  mica  poveste  aşa  cum  şi-a   acasă.  In  schimb  feţe  noi  înviorau  adunarea.  Uite
           schiţat-o  în  cursul  anilor,  decât  să  fie  făcut  din   capul  pletos  şi  uite  mădularele  de  mitologie  ger­
           nou, bucată cu bucată, de mâini străine.         manică,  ale  lui  Theodor  Dăubler.  Când  se  mişcă
             «  Marea  Nordului  fusese  rea.  Vapoarele  plecate   el,  parcă  se  întâmplă  mutări  din  loc  în  toată  sala.
           dela  Anvers  înaintaseră  anevoie  împotriva  vântului   Un  secretar,  bălaiu  şi  subţire,  atent  de  după
           care le sufla drept în piept — şi erau vase grele ocea­  ochelari,  îl  însoţeşte  pretutindeni.  El  vorbea  de
           nice ! Vaporaşul dela Newcastle la Bergen, lovit toată   odăiţa  florentină,  cu  fereastra  sub  streaşină  lată  a
           vremea  în  coastă,  se  mi^case  mai  mult  în  loc  şi-şi   Renaşterii,  cu  porumbeii  albi  şi  cu  vedenia  măgu­
           îmbolnăvise  toţi  călătorii.  In  marea  daneză,  vasul   rilor  cu  campanile  de  chiparoşi  şi  cu  campanile  de
           de  poştă  dela  Hamburg,  după  ce  străbătuse  canalul   piatră,  unde  transcrie  manuscrise  de  ale  maestrului.
           Kiel,  intrase  intre  insule  în  căutarea  Kjobenhavei   Acesta,  însuşi,  întrebat  de  amintirile  studiilor  gre­
           pe  o  zi  ceţoasă  şi  rece.  Dela  Sassnitz  la  Trălleborg,   ceşti,  făcute  ani  la  Arena,  între  ruinele  fără  moarte,
           Marea  Baltică  ne  legănase  vânătă,  cu  izbituri  de  şi apoi prin» insule şi pe sub Olimp, povestea de
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43