Page 39 - 1934-05

EMANOIL BUCUTA: P. E. N.-CLUBUL ROMÂN 293

origina triestină, dc legăturile pe care le avea la arenă. Trec, tineri toţi, cu flacăra din ochi, cu
Liubliana, de şederea la Paris, ca o adevărată în­ mişcările iuţi şi cu limba dulce, atât de asemănă­
trupare de fiziologie şi de cultură tri rasistă, a toare cu a noastră, care stârnesc o bunăvoinţă
Europei. Uite alături, mic, fin şi alb, ca un contrast caldă şi liniştită, ca un subiect desvoltat şi coborît
voit, pe Carles Riba, scriitorul şi omul de ştiinţă în lume, de metopă clasică ateniană. Nimeni nu
catalan. El se strecoară şi zâmbeşte. E din oamenii poate vedea în ei nişte revoluţionari şi dărâmători de
cari vorbesc prin simplă apariţia lor şi cu cari duci State. Spun aşa de frumos versurile şi sunt aşa de
dialogurile sufleteşti fără cuvinte. După ce au bine crescuţi şi de parizian îmbrăcaţi! Uite pe
trecut, eşti mai odihnit şi plin de propriile răspun­ Julius Germanus, profesorul orientalist dela Uni­
suri, ca un tufiş de liliac de mireasma lui. Stări pe versitatea din Budapesta, care luase anul acesta
care le lasă după ele mai de obiceiu femeile, când locul contesei dramaturge Teleki, şi cu zâmbetul
sunt candide şi fără zguduiri sensuale în jur, ca lui roşcat şi împăciuitor căuta să slăbească supă­
nişte figuri prerafaelite sau ca o statue greacă. rările de trombon naţionalist ale celui de-al doilea
Riba e un mediteranean îndrăgostit de Barcelona, scriitor ungur dintre noi, doctorul Anton Rado.
unde e profesor auxiliar la universitate, dar îndră­ Ca să-mi facă plăcere vorbea de chestia optanţilor,
gostit şi de Acropole, pe care o cercetează des. cum în Ungaria prin urmare publicul era tendenţios
Conduce secţia greacă a Fundaţiei Bernat Metge, informat, când i se spunea că pământul expropriat
care la expoziţia cărţii catalane dela Madrid, de dela magnaţi se împărţea numai Românilor, şi se
anul trecut, a stârnit admiraţia şi pisma Spaniolilor. scăpa, pe semne din obişnuinţă, să ceară lămuriri

Dela masa daţi P. E. N.-Clubului de oraşul Budapesta

Riba era însoţit de alţi doi conaţionali, poeţi şi despre • Transilvania de sub ocupaţie *. La îndrep­
eseişti, născuţi tot după 1893 ca şi el, şi tot ca el tarea mea, care fără să vrea se făcea ascuţită, cu­
îndârjiţi luptători pentru drepturile la viaţă proprie noscătorul de limb'i arabe şi mic-asiatice dădea
a Cataloniei. Spania şi Primo de Ribera sunt pentru îndărăt cu zâmbetul şi mai trandafiriu, pe când,
ei pânza roşie plimbată pe dinaintea taurului în pentru mine, contesa dramaturgă în călătorie de