Page 40 - 1934-05

294 B O A B E D E G R Â U

propagandă naţională îşi arăta alături de el gura cane • şi altele, de lângă staţia centrală de tren a
cam trecută, cu buzele roşii prea răsfrânte de ani, capitalei daneze, şi unde a trebuit să văd, atunci
dar cel puţin cu argumentul de-a-dreptul. Uite-1 când nu m’aş fi gândit niciodată la Bucureşti, pe
pe Felix Salten, hotărît să ducă pe toţi scriitorii inginerul Zechini aruncat din tun într’o plasă la
anul viitor la Viena şi începând din ziua întâia cincizeci de metri; uite pe Sven Borberg, cu soţia
convorbirile de culise; pe puternicul Ferdinand lui diafană, ca un Hamlet uitător de răsbunare,

In grădina vilei scriitorului Haivany (dela stingă spre dreapta: Emanoil Bucuţa, Şalom Asch, Victor Eftimiu, d-na
Hatvany, d-nul Hatvany, d-na E. Bucuţa).
Goetel, care, deşi de obârşie germană, se uită la însurat cu Ofelia şi scriind piese de teatru; uite pe
toată această societate învechită, de ţări în deca­ toţi Englezii şi Olandezii, pe Ame Kildal, gazda
denţă, cu încrederea în sine de înoire mesianică şi pe ajutoarele lui, Barbra Ring, ascunzându-şi
panslavă, a Polonezului de astăzi; pe Iosif Opa- foarte bine anii, şi pe Fritz von der Lippe, înda­
tovsky lângă el, prognat violent şi cu fruntea fugă- toritor şi spelb ca un german crescut în nisipurile
toare de necrezut, ca o mască de luare în râs, a pomeraniene.
scriitorilor în idiş, cu organizaţia la Vilna; pe Ivan Alcătuiau toţi la un loc al şaselea congres al
Şişmanov, cu lunga lui redingotă, mereu vânturată Clubului internaţional al poeţilor, eseiştilor şi
de neastâmpărul curios şi adânc omenesc al purtă­ nuveliştilor (PEN), deschis într’o zi de Iunie
torului, care nu lasă pe nimeni neîntrebat şi ne­ însorită la Oslo.
scotocit; pe Martin Andersen Nexo, danezul aşezat Douăzeci şi trei de ţări şi o sută de oaspeţi erau
in Germania, cu toată înfăţişarea rotundă, plină de de faţă. Şedinţele puteau să înceapă!».
viaţă, tunătoare şi filogermană, până la punerea în Iar cronica'şt ie să'povestească mai departe, alte
încurcătură a colegilor germani de baştină înşişi, şi alte întâmplări.
care mi-aduce aminte aşa de bine de anii mei de In 1929 PENClubul se aduna la Viena. Din
studenţie şi de profesorul Roethe dela Berlin. Uite, partea României luau parte Nichifor Crainic şi
din cunoscuţi, pe Jules Romains, politicos şi locţiitorul de secretar. Pentrucă se găseau de faţă
precis; pe Benjamin Crămieux, vorbăreţ şi vesel, Emil Riegler, care se nimerise în capitala Austriei
care istoriseşte despre minunile parcului Ti voii, ca să-şi întregească lucrarea lui de doctorat mu­
o grădină aproape obişnuită cu «distracţii ameri- zicolog şi descoperise delegaţia românească, precum