Page 41 - 1934-05

EMANOIL BUCUTA: P. E. N.-CLUBUL ROMÂN 295

şi soţiile celor doi scriitori, şedinţele PENClubului câte o zi puteam să vedem Casa ovreiască din
puteau număra nu mai puţin decât cinci Români. Varşovia, unde ne primea, ca o elegiacă, dar
Faima împărătescului oraş a ispitit între zidurile îmbietoare gazdă, însuş Şalom Asch, cu o întreagă
lui lume şi probleme. Atât că vechea ospeţie expoziţie în jurul nostru, de cărţi, reviste şi gra­
vieneză şi frumuseţe a locurilor au avut grijă să fice, a literaturii de idiş. Descopeream acolo lucrări
nu lase prea mare răgaz lucrului. Cei mai activi şi autori dela noi, pe cari nu-i cunoşteam de-acasă.
membri s'au dovedit şi de rândul acesta Francezii. Evreii polonezi puteau să arate această informaţie
Pe lângă nelipsiţii Jules Romains şi Benjamin bogată, pentrucă au un centru al lor, la Vilna.
Cr^mieux, a apărut Julien Benda, filosoful eseist Câte un mare liric locuia în faţa Bucovinei noastre,
de la Nouvelle Revue Franţaise, care a prezidat într'o fermă pe dealurile Ceremuşului de pe malul
una din adunări. Propuneri, moţiuni, discursuri, stâng, şi voia să ştie tot felul de amănunte despre
intervenţie pentru aşezarea din nou în şea a unei scriitorii şi viaţa românească, de care se simţea
discuţii care alunecase, glume, avânt, curtenie şi foarte aproape. El şi alţii se legau maicuseamă
uneori mână tare, toate erau puse, cu voe bună de delegaţia românească, pe care o urmăreau şi
şi luare aminte, la îndemâna liniştitului John călăuzeau în toate părţile, în propriile taine şi
Galsworthy, ca să ţie în făgaşul cel bun atâtea în tainele ţării slave din câmpiile Vistulei. Nisi­
fiinţe aprinse şi gata să se ciocnească. Meritele purile pe-aici sunt ţinute în loc de plantaţii nesfâr­
centrului francez pentru ceeace PENClubul a şite de pini, care aduc aminte de celelalte plan­
izbutit să ajungă ar fi vrednice de cea mai caldă taţii de pini, ale Hohenzollernilor, din întinderile
preţuire, dacă n'ar fi tot el care a adus cu sine de depozite glaciare ale Prusiei. Viaţa oamenilor,
obiceiul de-acasă al punctelor de vedere politice primejduită şi ea, încă din zilele şleahtei, să fie
şi al principiilor doctrinare cu valoare în sine. Mă
tem că bună parte din zbuciumul de astăzi al
PENClubului faţă de biruinţa în atâtea ţări a
curentelor dictatoriale de dreapta se datoreşte
acestei înrâuriri franceze. Mi-aduc aminte că la
Bruxelles, când protestam în plină şedinţă, nu
mai ştiu cu ce prilej, că a discuta mai departe
cum se discuta, însemna să facem politică; Georges
Duhamel, care şedea pe scaunul din faţa mea,
s’a întors către mine, cu privirea lui spirituală de
sub ochelarii puşi pe după ureche, şi mi-a zis
mirat într’adevăr: «Crezi că facem altceva aici
decât politică?» O politică a drepturilor omului
şi a libertăţii oricărei păreri rostite artistic, dar
nu mai puţin o politică şi care a dus la conflicte
atât cu lumea de afară cât şi în sânul însuş al
asociaţiei. Francezii au fost în această privinţă
neînduplecaţi. Am impresia că liniştea nu se va
putea întoarce decât atunci când puterea lor va
fi înlocuită sau slăbită. Pentruca PENClubul să
nu sufere, va trebui să se găsească altcineva cu
aceeaş râvnă pentru idee, simţ al organizaţiei şi
ştiinţă a conducerii din umbră, pe care le exer­
cită până astăzi scriitorii francezi. Lucrul e din
cale afară de greu şi PENClubul va merge mai
departe, încă multă vreme, pe acelaş drum semănat
de primejdii.
In 1930 PENClubul poposea la Varşovia. Centrul
românesc era înfăţişat de Jean Bart şi de loc­
ţiitorul de secretar. Radu Dragnea, care se afla
in acel timp în capitala Poloniei ca ataşat de Dubrovnik (Ragusa)
presă, a însoţit pretutindeni pe delegaţii români
şi lucrările congresului, crescând astfel reprezen­ ridicată şi purtată din loc în loc de vânturile
tanţa noastră cu încă un membru. Şedinţele au istoriei, a trebuit să fie prinsă, deopotrivă, de
fost instructive şi strălucite. Cadrul lor s’a păstrat aşezăminte, ca biserica latină, sau de idealuri, ca
măreţ, atât când a fost vorba de discuţii, cât şi panslavismul, care, după ce a apus, cel puţin
când a fost vorba de festivităţi. Planul zilelor şi deocamdată, ca panrusism, îşi mişcă astăzi pendulul
împlinirea lui au fost uimitoare şi fără greş. In de aur între Varşovia şi Praga. Pe o piaţă de-aici