Page 44 - 1934-05

398 B O A B E D E G R Â U

respectul operelor de artă, avut obştesc al ome­ locţiitor de secretar, la care, dacă se adaugă şi
nirii, trebue să fie menţinut mai presus de pati­ soţiile unor membri, ele însele artiste, dramatice
mile naţionale şi politice. sau plastice, numărul Românilor prezenţi s’a ridi­
3. Membrii PENCluburilor îşi vor folosi tot cat La zece. La Edinburgh nu s’au putut duce
timpul înrâurirea, care ar putea decurge din per­ decât Victor Eftimiu şi Leopold Stern. In răstimp
soana şi scrierile lor, în sprijinul bunei înţele­ însă împrejurările se schimbaseră, nu numai în
geri şi al respectului reciproc între popoare. lăuntrul PENClubului internaţional, dar şi în
La Budapesta s’a încercat un pas mai departe. acela al PENClubului român. Se alesese în sfâr­
El a întâmpinat împotriviri şi n'a putut fi făcut şit un comitet. Se înjghebaseră întâile statute
decât cu unele amendamente de îngrădire. A fost scrise. Se deschiseseră porţile unui mai mare
ca un semnal, cel dintâi, că nu trebue să se număr de membri. Pentru noua istorie trebue
treacă peste anumite margini... şi un alt cronicar. Eu mă mulţumesc numai cu
Pasul acesta mai departe era o moţiune prin câteva cuvinte de încheere.
care se hotăra să se protesteze pe lângă acele Viaţa PENClubului român s'a îmbogăţit prin
guverne, care ar pune piedici libertăţii de păreri înfiinţarea unei subsecţii a scriitorilor unguri din
a scriitorilor. Am crezut că oricât se vorbea de Transilvania la Cluj. Pusă mai de mult la cale,
limpede despre punctul de vedere literar şi nu amânată şi reluată în lupta punctelor de vedere
politic, nu era mai puţin o alunecare intr’un deosebite, cum se simte şi din articolul lui Nichifor
domeniu, care poate fi tot atât de respectabil, Crainic în « Gândirea», « PEN Clubul românesc »
dar unde şi criteriile şi luptătorii sunt alţii. Prin­ din Septembrie 1927, ea s’a închegat curând după
cipiul în sine e un bun câştigat încă de Revo­ congresul dela Budapesta, unde a apărut şi pre­
luţia franceză, nu numai pentru scriitori, ci pen­ şedintele ei de mai târziu, contele Nicolae Bânffy.
tru orice cetăţean al lumii, dar transformarea lui întâiul pas în activitate a fost o serie de conferinţe
într'o metodă de acţiune a PENClubului ni se despre legăturile dintre scrisul şi scriitorii români
părea tot pe atât primejdioasă, pe cât nerod­ şi unguri, care însemnau şi un punct de program.
nică... In cele din urmă a trebuit să se dea PENClubul are rostul, între propriile hotare,
întâmpinărilor noastre o formă, care să intre în să facă în folosul conlocuitorilor, când ei sunt
textul primit cu unanimitate. Protestul se face de altă limbă şi cultură, ceeace urmăreşte să
de comitetul executiv, dar numai la cererea unui ajungă în lumea fără hotare a scriitorilor de
PENClub prin comitetul lui şi cu valabilitate pretutindeni. Subsecţia ungurească dela Cluj e
numai pentru ţara de origine a acestuia. Princi­ întâia formă de colaborare, sinceră şi efectivă,
piul înaintaţilor şi al activiştilor era scăpat. îm­ între scriitorii români şi unguri. De n’ar fi rea­
prejurările in care el se putea aplica îi luau insă lizat decât acest lucru şi PENClubul şi-ar fi
orice primejdie de surpriză locală sau de mani­ îndreptăţit existenţa printre noi. Mă bucur că
festare de solidarizare universală, pentru cazuri vechea conducere a PENClubului român a putut
şi interese care de obiceiu nu se cunosc decât de să treacă noului comitet deslegată această problemă,
prea puţini. Scriitorii din PENClub rămâneau destul de controversată, descărcându-1 de orice
aceiaşi prieteni ai păcii şi apărători ai celor răspundere şi îngăduindu-i, în schimb, să aibă
nedreptăţiţi, dar fără să se transforme într’o sim­ toate foloasele unei viitoare împreună activităţi.
plă secţie a vreunei Ligi a drepturilor omului şi Ceeace s’a putut câştiga în ţară, între locuitorii
fără să lase nimănui, nici celor mai prepuelnici, de diferite naţionalităţi, s'a căutat să se ajungă,
impresia că servesc vederile, chiar numai prin tot prin PENClub, intre noi şi literaturile vecine.
găsire pe aceeaş cale, ale unor direcţii spirituale Aş îndrăsni chiar să spun că puţinul făcut până
extremiste *. astăzi, in această ramură, se poate aşeza între
Adunarea generală din anul următor dela Ra- cele mai originale şi mai pline de perspectivă dintre
gusa, în 1933, şi se pare că şi aceea de anul îndeletnicirile «cursului vechiu» al PENClubului
acesta, dela Edinburgh, n'au mai putut scăpa de român. Literatura bulgară modernă ne era in
urmările stârnirii in acest făgaş. Fumul dela focul totul necunoscută; nu se mai poate zice acelaş
care a ars cărţile neplăcute noului regim german, lucru de când a apărut, prin grija PENClubului,
a împăenjenit toţi ochii şi a înecat toate piep­ «Nopţi la hanul din Antimovo», volumul de pu­
turile. Exodul scriitorilor urmăriţi de rasişti şi ternică observaţie dobrogeană al lui Iordan Iovcov,
aflarea unora dintre ei la adunările PENClubu­ Sadoveanul bulgar. La fel şi cu literatura modernă
lui, ca membri ai lui, au desăvârşit învălmăşeala. grecească; iată însă in româneşte «Stânca Roşie»,
Scriitorii sau găsit rupţi în tabere şi şedinţele romanul de tinereţe şi de sclipire de mare
aproape nu s’au mai putut ţine. La Ragusa, elenică al lui Gregorios Xenopoulos. Deopotrivă,
delegaţia română a fost cea mai bogată pe care cu literatura modernă ungară din Transilvania;
am avut-o vreodată: Victor Eftimiu, ca nou ales romanul, care se găseşte sub tipar, al lui Iosif
preşedinte, Ion Sângiorgiu, ca secretar, Liviu Nyird, săcuiul plin de un tragic talent, « In jugul
Rebreanu, Corneliu Moldovanu, Ion Pillat, fostul Domnului», ne va spăla de această ocară. De