Page 5 - 1934-05
P. 5
KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IA$I 259
tcca Centrală • a întregei provincii, şi-a asigurat muri, în Moldova. D-l Iorga, într’un studiu al
astfel un rol care trecea de cadrul strict univer său despre vechile biblioteci româneşti * *), arată
sitar şi o punea în strânsă legătură nu numai cu lămurit cum bibliotecile dela Neamţu, Bisericani
desvoltarea celorlalte instituţii de cultură, ci cu ş. a. au continuat până mai în zilele noastre marea
întreaga evoluţie spirituală a Moldovei. Dacă tradiţie bisericească din secolii anteriori. Şi pe
viaţa ştiinţifică şi culturală a Principatelor a că lângă acestea face menţiune de renumitele biblio
pătat dela Iaşi imbolduri din cele mai roditoare, teci boereşti, cum a fost aceea a lui Costache Co-
o parte din merit le revine şi aşezămintelor cul nachi, pe care d-sa a găsit-o trântită în podul
turale la umbra cărora marii bărbaţi ai spiritului bisericii Bărboiu din Iaşi; mai descrie o altă
şi-au format şi desvoltat cultura; printre aceste aşe bibliotecă botoşăneană « bine chibzuită şi aşa de
zăminte « Biblioteca Mihăileană •, «Ulpia», «Cen sănătoasă • cu cărţi bisericeşti, politico-econo-
trală», «Universitară» ocupă un loc de frunte. mice, istorice şi literare; apoi biblioteca fa-
Sala de cetire a Bibliotecii. înfăţişarea înainte de 1932.
Incinta sălii ocupate de vitrine pentru obiectele de artă, predate in 1916 Muzeului de Antichităţi
2
In asemenea împrejurări ţi se pare curios la miliei Canta ) cu autorii francezi, greci, poloni,
prima vedere că savantul doctor sibian Andreas unguri şi ruşi: toate acestea vrednice continua
Wolf, în cunoscuta sa descriere a Ţării Moldovei toare ale acelor tezaure adunate de Brâncoveneşti
din 1805, nu pomeneşte şi de biblioteci; ba dim şi Mavrocordaţi în Ţara Românească, de un
potrivă susţine că această ţară, de ale cărei frumu Dosoftei Mitropolitul, Gligore Ureche, Miron
seţi se arată atât de încântat, ar fi chiar lipsită Costin în Moldova.
de asemenea aşezăminte. Monumente, inscripţii, Este evident că doctorul Wolf căutase (şi nu
biblioteci nu se găsesc, spune el, nici pe lângă găsise) altfel de biblioteci decât acestea despre
şcoala Mitropoliei din Iaşi, nici la biserici sau care d-l Iorga cu drept cuvânt spune că aveau
,
mănăstiri ). un «oarecare caracter public », întru cât posesorii lor
Se ştie doar îndeobşte ce strălucite biblio le puneau cu largă bunăvoinţă la îndemâna altora.
teci mănăstireşti şi bisericeşti au existat, pe vre-
') N. Iorga: Vechile biblioteci româneşti. In: Floarea Da
') Andreas Wolf, Beitrăge za einer statistisch-histonschen rurilor, anul I (1907), pag. 65—82.
Beschreibung des Fdrstenthums Moldau. Erster Theil. Sibiu *) Cumpărată in 1840, de M. Kogălniceanu pentru gu
1805, pag. 256. vernul moldovenesc şi trecută Bibliotecii Mihăilene.