Page 6 - 1934-05
P. 6

a6o                                 B O A B E  D E  G R Â U

             El  se  va  fi  gândit  fără  îndoială  la  acel  tip  de   riotă*  (Xenopol),  fu  întemeiat  pe  lângă  mănă­
           bibliotecă  publică  cu  care  se  familiarizase  la   stirea  Socola  Seminarul  Veniamin  unde,  precum
           Sibiu  —  Biblioteca  Brukenthal  —  sau  la  Braşov  —   ne  vesteşte  Gheorghe  Asaki,  *  se  preda  întâia
           Biblioteca  Honterus,  înfiinţată  în  1543  *)  ŞÎ  dis­  dată  gramatica  română  şi  alte  cunoştinţi  ce  se
           punând  pe  vremea  aceea  de  considerabile  co­  socoteau  trebuitoare  pentru  epanghelma  de  paroh  »;
           lecţii de cărţi — sau poate chiar la bibliotecile  în  1814  începu,  în  româneşte,  în  şcoala  domnească
                                                            din  Iaşi,  cursul  de  inginerie  şi  hotărnicie  predat
                                                            de  însuşi  Asaki;  în  1819  ieşiră  primii  absolvenţi
                                                            «ce  până  acuma  plinesc  lucrări  de  inginerie»;
                                                            în  1828  luă  fiinţă,  în  mănăstirea  călugărilor  greci
                                                            dela  Trei  Ierarhi,  şcoala  vasiliană  care,  în  1835,  fu
                                                            transformată  de  Domnul  Mihail  Sturza,  prin  adăo-
                                                            garea  câtorva  cursuri  superioare,  în  Academia
                                                            Mihăileană.
                                                              învăţământul  occidental  progresa  deci  încă  încet
                                                            şi  pândit  de  multe  pericole  în  tânăra  lui  existenţă.
                                                            Trebuia  însă  să  învingă,  pentrucă  un  popor  întreg
                                                            se  îndrepta  înspre  razele  binefăcătoare  ale  culturii
                                                            apusene  şi  îşi  asimila  cu  un  dor  nespus  de  mare
                                                            energiile ei.
                                                              Fii  de  boieri  cari  în  număr  tot  mai  mare  îşi
                                                            făceau  studiile  în  centrele  din  apus,  Paris,  Miin-
                                                            chen, Viena, avură prilej să cunoască aşezăminte
















                      Sala de cetire. înfăţişarea după 1932.
                    Vitrinele înlocuite cu mese pentru cetitori
           întâlnite  în  străinătate  pe  când  îşi  făcea  studiile;
           anume  tipul  bibliotecii  fondată  şi  susţinută  pentru
           uzul  publicului  cult,  mereu  la  curent  cu  progre­
           sele  culturii  apusene,  mereu  preocupată  să  atragă
           un  cât  mai  mare  număr  de  cetitori  dedaţi  culturii
           cărţii.
             Dar  acest  tip  de  bibliotecă  era  imposibil  în
           laşul  anului  1800,  pentrucă  îi  lipsea  cea  mai
           esenţială  condiţie  de  a  putea  fi  realizat:  publicul
           cetitor.
             învăţământul  occidental,  care  formează  un  astfel
           de  public,  abia  pe  timpul  acela  începea  să  înlă­
           ture  slova  grecească  şi  metodele  «didaskalilor  *:
           în 1804, * pe când era mai in floare epoca fana-         Sala de cetire, aspect dinspre sala profesorilor.
                                                                  De remarcat tavanul ornamentat şi picturile murale
             ') Braşoveanul Ioan Honter scrie in 1543: «Constructa
           est pro neccssitate studiosorum publica bibliotheca, omni-   bibliotecare  de  rang.  Şi  peste  puţin  timp,  nici
           genis bonis auctoribus, thcologis, medicis, jureconsultis. ..   în  ţară  prilejul  acesta  nu  lipsi  cu  totul.  Ne  gândim
           referata», cf. Arcfuv /. siebenbiirgische Landeskunde, voi. 13,   în  primul  rând  la  bibliotecile  boereşti,  augmentate
           1876, pag. 154.                                  după modelul occidentului tocmai de acei tineri
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11