Page 60 - 1934-05

C R O N I C A 3i7

Răsfoesc frumoasa plachetă a lui Rene Reyle, publicată in părea, el e prin aceasta un European apusean (Dacia n’a
capitala Greciei in nemţeşte: Pictorul George Alexandru Matei fost niciodată in Apusul Europei, de cât poate când e privită
(Der Maler Georg Alexander Mathey) şi mă încearcă o părere dela Atena!). El insuş e in inima lui pătruns de acest lucru,
de rău. E vorba in ea despre întâia impresie pe care pictorul dovadă că, nu fără mândrie, a pus in frescele pe care le-a zugră­
a făcut-o asupra scriitorului, despre origina şi despre arta vit in Casa d'Italia, lângă numele său, calificativul«Cibinensis*.
lui, dela începuturi până la lucrările mai noui ateniene, dar Matei e sibian, de unde a plecat înainte de război
in Austria şi in Germania, ca să ajungă până la rostul
universitar destul de strălucit, de profesor la Academia de
arte grafice dela Lipsea. El crede că se trage dintr'o familie
grecească din Sibiu, dar Grecii din Sibiu sunt ca şi Bulgarii
din Braşov, Aromâni călători din alte veacuri spre Transil­
vania. Astăzi Matei e căsătorit cu o pianistă greacă de talent
şi, prin ea, a ajuns locuitor al Atenei, unde i se pare, după
cum îmi scrie, că şi-a găsit patria sufletului şi are să rămână
pentru totdeauna. Grecul din el poate crede că prin potriveli
ale vechilor zei, s'a putut insfârşit întoarce acasă, Ulise
modern, rătăcit prin negurile Nordului.

Marcu Beza

nici măcar din greşalâ n'am întâlnit cuvântul român. La
sfârşit e o listă a operelor pictorului şi o bibliografie a stu­
diilor scrise despre el. Operele se găsesc in proprietatea
Ministerului de culte al Prusiei, a colecţiilor de Stat din
Berlin, Dresda, Wiesbaden şi Plauen, a cabinetului de gravuri
din Lipsea, a manufacturii de gobelinuri din Miinchen, in
Casad’Italia din Atena, dar nimic in mâini româneşti. Nimeni
nu s'a gândit dela noi, şi încă mai puţin o pinacotecă de
artă modernă, să aibă o lucrare a unui artist plecat din Ro­
mânia şi ajuns la mare faimă in străinătate. Când am incercat
să facem, scriitori şi critici de ană, o legătură cu acest fiu
uitat al ţării, era puţin cam târziu. Noi aveam abia rostul
să ciocnim in inima lui şi să auzim dacă işi mai aduce aminte,
şi ea a dat pe dinafară numai simţiri deacasă. Omul ne era
incă foarte aproape, deşi în douăzeci şi mai bine de ani limba
începea să-i şovăe, iar întreaga făptură căpătase o înfăţişare Frescă din Casa d’Italia de George Alexandru Matei
tăioasă germanică. Dar din bibliografia, care arc poate această
scuză, că nu dă decât scrieri de sine stătătoare, broşuri şi Ceeace rămâne artistic, nu numai documentar adevărat, e
plachete, putea să nu lipsească cel puţin studiul foarte amă­ că arta lui sub soarele sudic şi in preajma Eladei de demult
nunţit a lui Oscar Walter Cisek din « Gândirea ». s’a împrospătat deodată. Pictorul, care îşi lăsa cu anii colorile,
Ascultaţi cum îl introduce biograful său: • Mathey s'a ca să facă mai mult grafică şi artă decorativă, s'a deşteptat
născut în provincia romană Dacia şi oricât de paradoxal ar cu toată puterea şi s'a aşezat, inviorat şi eroic, in faţa vieţii.