Page 61 - 1934-05

3*8 B O A B E D E G R Â U

Viaţa darnici laţi de cei cari o iubesc intr'adevir şi exclusiv, soare nou şi o alţi înţelegere a omului şi a mediului. Prin
l-a acoperit de rispliţi. Priviţi pe aceasti Tiniri greacă, pânze cânţi un cântec imbitat de tinereţe. Artistul s'a des­
înalţi, subţire, cu privirea de dincolo de timp şi cu nasul coperit pe sine, adici o alţi expresie.
statuelor de marmori gisite in temple; Grupul din Casa Orice ar face inşi, George Alexandru Matei e de-ai noştri.
d'Italia treimea clasici odihnitoare, cu cidere de vesminte Nu se poate si n‘o amintim, mai ales astizi, la cincizeci de
pline de lumini, cu amfore ca nişte scuturi, cu coşuri de ani de când Sibiul l-a vizut niscându-se şi când ii aducem
poame şi cu snopi ca nişte podoabe de frumuseţe. E un de fiecare an o floare de pe plaiurile lui vesele.

Turism, sport, educaţie fizică
w
ŢARA IN IMAGINI. — Cred ci bucuria e deopotrivă, Academia Români are, intre altele, in secţia ei de stampe,
si umbli prin ţari şi si cauţi, ori pictor ori fotograf fiind, un album moldovenesc de Bouquet, pentru care artistul,
oameni şi locuri vrednice de pistrat in imagini sau si întorci mai puţin norocos decât altădată, n’a putut găsi mijlocul si-1
publice. E acolo o Moldovă mai puţin cuno­
scută de acum vreo nouăzeci de ani, cu o ciu-
tare deseori a exoticului, dar in atâtea rânduri
cu o mare înţelegere, prin iubire şi concentrare,
a ceea ce e mai liniştit şi veşnic. Ape şi plaiuri,
colţuri de pământ şi câte o făpturi neaşteptată
se întorc şi întâmpină din acele pagim. Pe copertă
sparge noni, tot atât de înfricoşată şi de frumoasă
ca în vestitele cuvinte din Amintirile din copi­
lărie ale lui Ion Creangă, Cetatea Neamţului.
Acesta e unul. Mai sunt şi altele. Ţara nu ne-a
arătat încă toate înfăţişările ei şi din toate tim­
purile. Ea se prifueşte şi se decolorează pe câte
un raft de cetate a cărţilor şi ne aşteaptă s’o
căutăm.
Una din cele mai frumoase colecţii de foto­
grafii pe care am văzut-o numaidecât după riz-
boiu este aceea a lui Bălan dela Cernăuţi. Tre-
buc si fi fost prin 1920 şi fusese adusă in
mai multe volume b un Minister nou înfiinţat din
Bucureşti, ca si fie preţuită şi luaţi. Preţuită nu
ştiu daci a fost, dar de luat n’a luat-o nimeni
şi când am regisit-o intrată in inventarul Biblio­
Port grecesc de Gtorgt Alexandru Mata tecii Universităţii din Capitab Bucovinei, am
simţit o bucune, după atâţia ani, ca şi cum ar
incet foile unei cirţi şi si te sileşti si-ţi aduci aminte înaintea fi fost rătăcită încă de pe atunci şi aş fi descoperit-o eu. In mare
ilustraţiilor ei, de drumuri şi de intâmpliri când le-ai cunoscut. pane colecţia păstrează şi ne pune sub ochi o Bucovină scumpi
Poate chiar ci bucuria de-a doua e mai vie decât cea dintâiu, şi hieratici. Nicăieri nu strălucesc din toate pietrele lor ca aici,
pcntruci nimic de-afari nu te tulburi şi pentruci toate acele cele mai rare odoare ale mănăstirilor lui Ştefan cel Mare, Petru
imagini nu mai sunt undeva in lume, ci in sufletul tiu. Rareş şi Movili. Aerul cusut de degetele mâinilor ei bizantine de
Sunt cam o şuti de ani de când începem si avem mai multe Maria din Mangop, cel care stă astăzi, puţin cam târziu pus
veşti ilustrative despre ţari, oameni şi monumente, cu un sub cheie, in tezaurul deb Putna, nu mai are decât aici toate
interes de document şi altul, şi mai ales altminteri schiţat, mirgintarelc lui. Dincolo unele din ele au călătorit prin sat.
decât arta caligrafici şi miniaturistici a unei cirţi sfinte scrise Alături de • Privelişti româneşti >, care pun impreuni numai
şi împodobite de mâni cu chipuri, curţi domneşti şi minisriri, un mic număr din fotografiile făcute b Direcţia Presei şi
sau a unui perete de biserici cu ctitori in genunchi. Cititorii Informaţiilor de fotograful Vesa de sub conducerea scriito­
streini, cari pe acea vreme se înmulţeau, aveau griji si ia cu rului şi drumeţului Bidiuţi, şi alături de * România » marelui
ei şi desenatori. O întreagă literaturi de cilitorie şi colecţii artist fotograf german Hielscher, ieşită de curând. Bălan nu
de desene, care uneori sunt de arti şi au dat un loc in istoria pla­ scade câtuşi de puţin. Ceilalţi urmăresc si cuprindă toată
sticii autorilor lor, ne-au îmbogăţit bibliotecile şi putinţa si ţara in imagini şi atunci trebue si aleagă din ea ceea ce e mai
vedem astizi aevea trecutul. Cele mai multe din cirţi Ş> desene reprezentativ, adici de multe ori si se repete şi si ne poarte
s’au popularizat şi au ieşit in nenumiratc ediţii la noi şi in pe dinaintea aceloraşi lucruri cunoscute. Niaun fotograf n'a
streinitate. Dar ane îşi ia osteneala si intre in marile biblioteci indrisnit si puni la cale o expediţie fotografici in România
şi si întrebe, mai găseşte de atunci şi manuscrise sau inedite. şi si nu înceapă cu locurile cele mai umbbte şi care-i vin pe