Page 62 - 1934-05
P. 62

C  R  O  N  I  C  A                                    3»9


        buze  streinului  oridecâteori  rosteşte  numele  ţârii,  Valea  Pra­  de  cărţi  şi  va  fi  cea  mai  bună  şcoală  nu  numai  de  documentare,
        hovei,  Castelul  Peleş,  Mănăstirea  Horez,  Curtea  de  Argeş,   dar de iubire a pământului românesc.
        O  plută  pe  Bistriţa,  Ceahlăul.  Bălan,  care  se  mărgineşte  la   «Judeţul  Rădăuţi  in  imagini  »  are  şi  însemnătatea  unui
        o  regiune,  aşa  cum  se  mărgineşte,  cu  scopuri  mai  negustoreşti,   început  a  ceea  ce  trebue  să  fie.  Dacă  ne  închipuim  71  de  albume,
        Fischer  dela  Sibiu,  la  Transilvania,  poate  să  se  multiplice  şi   care  să  cuprindă  intre  150  şi  200  de  vederi  îngrijite,  ca  acesta,
        să  adâncească.  Documentul  lui  e  mult  mai  inedit  şi  interesul   albume  uşor  realizabile  fiecare  in  rar  te,  iată  acea  Tară  în
        la  el  mereu  treaz.  încercaţi  ceea  ce  poate  să  dea  o  asemenea   imagini.  Ea  s'ar  putea  avea,  b  un  cuvânt  dat,  intr'un  singur
        colecţie,  într’un  jeţ  bătrân  al  Bibliotecii  Universităţii  din   an.  Deschideţi  împreună  cu  mine  acest  album,  ca  să  vă  faceţi
        Cernăuţi,  pe  când  bibliotecarii  şi  custozii  trec  in  vârful  dege­  o  părere  de  ceea  ce  ar  însemna  celelalte  şi  toate  b  un  loc  pentru
        telor  ca  să  nu  tulbure,  nu  citirea,  pentrucâ  ochiul  lor  expert   cunoaşterea, pentru îndemnul  de plecare la drum in căutarea uneia
        a  deosebit  despre  ce  e  vorba,  ci  zâmbetul  celui  care  s’a  afundat   sau  alteia  din  frumuseţile  întâlnite  acolo  şi  pentru  iubirea  între­
        in frumuseţile Bucovinei.                        gului, cu locuri, oameni şi isprăvi ale mâinilor lor, care este ţara.
          Dar,  dacă  mergând  dela  o  colecţie  de  vederi  in  toată  ţara   Judeţul  Rădăuţi  ni-e  aproape  tuturor,  mai  ales  pentrucâ  i-a
        b  aceea  care  vrea  să  oglindească  numai  una  din  provinciile   fost  dat  intre  toate  să  adăpostească  Mănăstirea  Putna  şi  locul
        ei,  dăm  de  lucruri  neaşteptate  şi  care  apropie  de  viaţă,  de  acele   de  odihnă  sub  piatră  înflorită  a  marelui  Ştefan.  Albumul  începe,
        lucruri  pe  care  n'avem  să  le  mai  vedem  a  doua  oară,  vorba   simţind  sub  ce  stele  s’a  născut,  cu  poarta  subţire,  deschisă
        poetului  romantic  francez,  cu  cât  trebue  să  fie  mai  puternică   pentru  oaspeţi,  cum  a  stat  deschisă  pentru  istorie,  şi  pe  care
        această  impresie  când  colecţia  e  in  stare  să  individualizeze  şi   se  intră  in  curtea  înaltei  ctitorii  domneşti.  Nido  pictură  gân­
        mai  mult.  Am  avut  in  mână  zilele  acestea  un  album  cu  vederi   dită  şi  căptuşită  cu  sufletul  culorilor  de  un  artist,  n’ar  fi  putut
        din  judeţul  Rădăuţi.  Ii  zice  chiar  «  Judeţul  Rădăuţi  in  imagini  •   să  iasă  mai  simplă  şi  mai  evocatoare.  Trebue  să  fie  toamnă,
        şi  a  fost  scos  de  un  profesor  şi  de  un  fotograf  amator  din  oraşul   cu  crăci  goale  de  foioase  peste  turnuleţul  sub  cruce,  ca  o
        cu  acelaş  nume.  (Profesorul  e  fostul  prefect  al  judeţului,   turlă.  Toate  au  culoarea  galbenă,  a  aurului  şi  a  amintirilor.
        d-1  I.  Vişan.  de  fel  din  Putna,  iar  fotograful,  e  directorul   Numai  departe  in  zarea  satului  şi  apoi  ghiciţi  pe  muntele
        Casei locale a Asigurărilor Sociale, d-1 Carol Krepler).  dimpotrivă  se  arată  întunecaţi  molizii.  Soarele  pune  pe  un
          Albumul  nu  face  parte  din  seria  binevenită,  tot  mai   zid  alb  câteva  umbre  calde  de  tulpini  de  copaci  nevăzuţi.
        des  intâlnită  şi  trecătoare  a  prospectelor  de  turism,  care   De  jur  împrejur  se  simt  martori,  vegetali  şi  omeneşti,  cati
        încearcă  să  atragă  intr’un  ţinut  şi  unde  vederea  e  sărbătorească   nu  vor  să  se  arate.  Toată  compoziţia  nu  e  decât  o  singură
        şi  căutată  ca  o  fotografie  de  proaspeţi  însurăţei  oprind,   aşteptare. E Bucovina sfântă şi in odăjdii.
        după  binecuvântarea  preotului,  careta  cu  panglicuţe  şi  moţuri   Iată  apoi  tabloul  Nr.  5,  Dealul  Leahului  deb  Vcitinel.
        albe  ca  florile  de  salcie,  dela  biciu  până  b  roţi,  ca  să  se  foto­  E  Bucovina  idilică,  veseb  grădină.  Numai  Gngorescu,  şi
        grafieze  pentru  întâia  oară  împreună.  Cel  mai  nou  dintre   nimeni  deb  el,  a  prins  b  fel  sufletul  moale  şi  catifebt  al  locu­
        aceste  prospecte  ni-1  trimite  judeţul  Neamţ,  chemându-ne  in   rilor,  cu  o  trebuinţă  de  vis  şi  de  uitare  de  sine  in  lumină.
        singurătăţile  lui  de  văi  cu  ape  repezi,  de  munţi  şi  de  mănăstiri,   In  stânga  sunt  trei  tulpini  de  copaci  goi  din  aceeaş  primăvară,
        şi  e  încărcat  de  vederi,  de  hărţi  şi  de  stilul  cald,  o  treime  cro-   înşiraţi  şi  ducându-se,  într'o  perspectivă  de  scădere  in  lungul
         nicăresc,  o  altă  treime  de  cărţi  sfinte  şi  încă  o  treime  de  plâeş   unei  poteci.  Intre  ei  şi  poteca,  tremurată  puţin,  e  un  fel  de
        limbă  dulce,  in  care  cei  ce-1  cunosc  regăsesc  pe  preotul  Matasă,   şanţ  pe  care  pasc  junei  pătate  ca  şi  cum  ar  fi  scăldate  de  soare.
        cu  atâtea  merite  pentru  o  organizare  drumeţească  a  celui  mai   Doi  ciobănei  trântiţi  intr’o  rână  şi  cu  pălărioarele  rotunde
         iubit,  mai  umbbt  şi  mai  lăsat  cu  toate  acestea  la  mijloacele   pe  ochi,  se  tută  la  noi,  vâzându-ne  fără  să  fie  văzuţi.  Trei  fire
         lui  naturale  aproape  din  vremea  culegătorilor  de  poezie  po­  de  umbră,  ridicând  şi  coborând,  ca  intr’o  pâlpâire,  după
         pulară  dela  1848,  dintre  judeţele  Moldovei.  E  vorba  aici  cu   nepotrivelile  pajiştei,  zăbrelesc  iarba.  Ele  pleacă  deb  rădăcina
         totul  de  altceva.  Lucrarea  c  tot  pe  atât  documentară  pe  cât   copacilor  goi,  ca  nişte  izvoare,  şi  trec  printre  vite  şi  oameni.
         e  de  artă,  sau  a  vrut  să  fie  documentară  numai  intrucât  a   La  jumătatea  vederii  pământul  se  scufundă  repede  şi  lasă  să
         putut  să  se  păstreze  de  artă.  E  întâia  colecţie  de  vederi,  alcă­  se  arate  o  intreagâ  vale,  care  trebue  să  fie  a  Sucevei,  cu  chenarul
         tuind  un  tot  şi  fără  să  întârzie  prea  mult  ca  Bălan,  la  amănunte   înalt şi nelipsit din fund al dealurilor bucovinene.
         aproape  de  arhivă  de  comisie  a  monumentelor  istorice,  care   Şi  iată  in  sfârşit  Muntele  Greblena,  spre  Valea  Ceremuşului,
         ne  vine  din  altă  parte  decât  din  Bucureşti  şi  e  vrednică  să   Bucovina  posomorâtă  şi  pietroasă.  Satele  au  pient  şi  abia  a
         fie amintită după Bâdăuţâ şi Hielscher.         rămas  omul  singuratic.  Suntem  printre  sălaşele  huţule.  Pe
          Acum  câţiva  ani  Fundaţia  Culturală  Principele  Carol  în­  acolo  nu  poţi  să  ajungi  decât  căbre  sau  pe  jos.  Mi-aduc  aminte
         cercase  să  ia  iniţiativa  unei  culegeri  de  documente  in  imagini   de  o  expediţie  b  Câmpulungul  depe  Ceremuş,  b  care  i  se
         din  toată  ţara,  repartizate  pe  judeţe.  Lucrul  n’a  mers  atunci.   mai  zice  pe  hărţile  mai  vechi  Câmpulungul  Rus,  dintr’o
         El  era  gândit  mai  ales  pentru  noi  şi  pentru  păstrarea  atâtor   primăvară  când  din  nou  apa  Putilei  rupsese  toate  podurile
         înfăţişări  care,  dacă  nu  se  pierd  toate,  se  schimbă  cu  timpul.   şi  malurile  cu  ele.  Calul  huţul,  cu  şeaua  de  lemn  care  după
         Mai  târziu,  serviciul  de  Stat,  care  avea  sarcina  legăturilor  de   zece  ore  de  mers  la  deal  şi  b  vale  se  mută  de  pe  spinarea  ani­
         informaţie  cu  streinâtatea,  biruit  de  multele  cereri,  şi-a  orga­  malului  in  carnea  şi  oasele  omului,  nechiază  sbb  cu  capul  pe
         nizat  singur  o  secţie  de  fotografie.  Rezultatele  activităţii  ei   sus,  şi  din  adâncături  de  munte  şi  de  după  perdele  de  brazi
         le  cunoaştem  cu  toţii  şi  sunt  dintre  cele  mai  binefăcătoare.   răspund  alte  nechezături  de  cai  nevăzuţi.  Ce  herghelii  dom­
         Ne  îndreptăm  spre  o  arhivă  sau  o  bibliotecă  a  fotografiilor  şi   neşti  de  umbră  păşunează  pe  aici  şi  aşteaptă  numai  un  ţipăt
         a  filmelor  cu  vederi  din  România  şi  care  se  va  putea  numi  Tara   de  tulnic  pentrucâ  să  pornească  de  pretutindeni  in  galop  şi
         in  imagini.  Ea  va  fi  mai  uşor  vorbitoare  încă  decât  biblioteca  cu coamele in vânt b pârjolul Pocuţiei? Preotul din Câmpulung,
   57   58   59   60   61   62   63   64   65