Page 62 - 1934-05

C R O N I C A 3»9

buze streinului oridecâteori rosteşte numele ţârii, Valea Pra­ de cărţi şi va fi cea mai bună şcoală nu numai de documentare,
hovei, Castelul Peleş, Mănăstirea Horez, Curtea de Argeş, dar de iubire a pământului românesc.
O plută pe Bistriţa, Ceahlăul. Bălan, care se mărgineşte la «Judeţul Rădăuţi in imagini » are şi însemnătatea unui
o regiune, aşa cum se mărgineşte, cu scopuri mai negustoreşti, început a ceea ce trebue să fie. Dacă ne închipuim 71 de albume,
Fischer dela Sibiu, la Transilvania, poate să se multiplice şi care să cuprindă intre 150 şi 200 de vederi îngrijite, ca acesta,
să adâncească. Documentul lui e mult mai inedit şi interesul albume uşor realizabile fiecare in rar te, iată acea Tară în
la el mereu treaz. încercaţi ceea ce poate să dea o asemenea imagini. Ea s'ar putea avea, b un cuvânt dat, intr'un singur
colecţie, într’un jeţ bătrân al Bibliotecii Universităţii din an. Deschideţi împreună cu mine acest album, ca să vă faceţi
Cernăuţi, pe când bibliotecarii şi custozii trec in vârful dege­ o părere de ceea ce ar însemna celelalte şi toate b un loc pentru
telor ca să nu tulbure, nu citirea, pentrucâ ochiul lor expert cunoaşterea, pentru îndemnul de plecare la drum in căutarea uneia
a deosebit despre ce e vorba, ci zâmbetul celui care s’a afundat sau alteia din frumuseţile întâlnite acolo şi pentru iubirea între­
in frumuseţile Bucovinei. gului, cu locuri, oameni şi isprăvi ale mâinilor lor, care este ţara.
Dar, dacă mergând dela o colecţie de vederi in toată ţara Judeţul Rădăuţi ni-e aproape tuturor, mai ales pentrucâ i-a
b aceea care vrea să oglindească numai una din provinciile fost dat intre toate să adăpostească Mănăstirea Putna şi locul
ei, dăm de lucruri neaşteptate şi care apropie de viaţă, de acele de odihnă sub piatră înflorită a marelui Ştefan. Albumul începe,
lucruri pe care n'avem să le mai vedem a doua oară, vorba simţind sub ce stele s’a născut, cu poarta subţire, deschisă
poetului romantic francez, cu cât trebue să fie mai puternică pentru oaspeţi, cum a stat deschisă pentru istorie, şi pe care
această impresie când colecţia e in stare să individualizeze şi se intră in curtea înaltei ctitorii domneşti. Nido pictură gân­
mai mult. Am avut in mână zilele acestea un album cu vederi dită şi căptuşită cu sufletul culorilor de un artist, n’ar fi putut
din judeţul Rădăuţi. Ii zice chiar « Judeţul Rădăuţi in imagini • să iasă mai simplă şi mai evocatoare. Trebue să fie toamnă,
şi a fost scos de un profesor şi de un fotograf amator din oraşul cu crăci goale de foioase peste turnuleţul sub cruce, ca o
cu acelaş nume. (Profesorul e fostul prefect al judeţului, turlă. Toate au culoarea galbenă, a aurului şi a amintirilor.
d-1 I. Vişan. de fel din Putna, iar fotograful, e directorul Numai departe in zarea satului şi apoi ghiciţi pe muntele
Casei locale a Asigurărilor Sociale, d-1 Carol Krepler). dimpotrivă se arată întunecaţi molizii. Soarele pune pe un
Albumul nu face parte din seria binevenită, tot mai zid alb câteva umbre calde de tulpini de copaci nevăzuţi.
des intâlnită şi trecătoare a prospectelor de turism, care De jur împrejur se simt martori, vegetali şi omeneşti, cati
încearcă să atragă intr’un ţinut şi unde vederea e sărbătorească nu vor să se arate. Toată compoziţia nu e decât o singură
şi căutată ca o fotografie de proaspeţi însurăţei oprind, aşteptare. E Bucovina sfântă şi in odăjdii.
după binecuvântarea preotului, careta cu panglicuţe şi moţuri Iată apoi tabloul Nr. 5, Dealul Leahului deb Vcitinel.
albe ca florile de salcie, dela biciu până b roţi, ca să se foto­ E Bucovina idilică, veseb grădină. Numai Gngorescu, şi
grafieze pentru întâia oară împreună. Cel mai nou dintre nimeni deb el, a prins b fel sufletul moale şi catifebt al locu­
aceste prospecte ni-1 trimite judeţul Neamţ, chemându-ne in rilor, cu o trebuinţă de vis şi de uitare de sine in lumină.
singurătăţile lui de văi cu ape repezi, de munţi şi de mănăstiri, In stânga sunt trei tulpini de copaci goi din aceeaş primăvară,
şi e încărcat de vederi, de hărţi şi de stilul cald, o treime cro- înşiraţi şi ducându-se, într'o perspectivă de scădere in lungul
nicăresc, o altă treime de cărţi sfinte şi încă o treime de plâeş unei poteci. Intre ei şi poteca, tremurată puţin, e un fel de
limbă dulce, in care cei ce-1 cunosc regăsesc pe preotul Matasă, şanţ pe care pasc junei pătate ca şi cum ar fi scăldate de soare.
cu atâtea merite pentru o organizare drumeţească a celui mai Doi ciobănei trântiţi intr’o rână şi cu pălărioarele rotunde
iubit, mai umbbt şi mai lăsat cu toate acestea la mijloacele pe ochi, se tută la noi, vâzându-ne fără să fie văzuţi. Trei fire
lui naturale aproape din vremea culegătorilor de poezie po­ de umbră, ridicând şi coborând, ca intr’o pâlpâire, după
pulară dela 1848, dintre judeţele Moldovei. E vorba aici cu nepotrivelile pajiştei, zăbrelesc iarba. Ele pleacă deb rădăcina
totul de altceva. Lucrarea c tot pe atât documentară pe cât copacilor goi, ca nişte izvoare, şi trec printre vite şi oameni.
e de artă, sau a vrut să fie documentară numai intrucât a La jumătatea vederii pământul se scufundă repede şi lasă să
putut să se păstreze de artă. E întâia colecţie de vederi, alcă­ se arate o intreagâ vale, care trebue să fie a Sucevei, cu chenarul
tuind un tot şi fără să întârzie prea mult ca Bălan, la amănunte înalt şi nelipsit din fund al dealurilor bucovinene.
aproape de arhivă de comisie a monumentelor istorice, care Şi iată in sfârşit Muntele Greblena, spre Valea Ceremuşului,
ne vine din altă parte decât din Bucureşti şi e vrednică să Bucovina posomorâtă şi pietroasă. Satele au pient şi abia a
fie amintită după Bâdăuţâ şi Hielscher. rămas omul singuratic. Suntem printre sălaşele huţule. Pe
Acum câţiva ani Fundaţia Culturală Principele Carol în­ acolo nu poţi să ajungi decât căbre sau pe jos. Mi-aduc aminte
cercase să ia iniţiativa unei culegeri de documente in imagini de o expediţie b Câmpulungul depe Ceremuş, b care i se
din toată ţara, repartizate pe judeţe. Lucrul n’a mers atunci. mai zice pe hărţile mai vechi Câmpulungul Rus, dintr’o
El era gândit mai ales pentru noi şi pentru păstrarea atâtor primăvară când din nou apa Putilei rupsese toate podurile
înfăţişări care, dacă nu se pierd toate, se schimbă cu timpul. şi malurile cu ele. Calul huţul, cu şeaua de lemn care după
Mai târziu, serviciul de Stat, care avea sarcina legăturilor de zece ore de mers la deal şi b vale se mută de pe spinarea ani­
informaţie cu streinâtatea, biruit de multele cereri, şi-a orga­ malului in carnea şi oasele omului, nechiază sbb cu capul pe
nizat singur o secţie de fotografie. Rezultatele activităţii ei sus, şi din adâncături de munte şi de după perdele de brazi
le cunoaştem cu toţii şi sunt dintre cele mai binefăcătoare. răspund alte nechezături de cai nevăzuţi. Ce herghelii dom­
Ne îndreptăm spre o arhivă sau o bibliotecă a fotografiilor şi neşti de umbră păşunează pe aici şi aşteaptă numai un ţipăt
a filmelor cu vederi din România şi care se va putea numi Tara de tulnic pentrucâ să pornească de pretutindeni in galop şi
in imagini. Ea va fi mai uşor vorbitoare încă decât biblioteca cu coamele in vânt b pârjolul Pocuţiei? Preotul din Câmpulung,