Page 7 - 1934-05

KARL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 261

boieri reîntorşi din străinătate. In 1827 întâlnim avea să se realizeze în 1838: bibliotecile consulilor
la Iaşi un singur librar străin, d-1 Wild, în 1834 şi ale «sudiţilor *, adică ale unor intelectuali de
deja patru *), elveţianul J. Bell, prusianul H. supuşenie străină — deşi în parte români ardeleni
Hemschieg, polono-armeanul F. de
Bogusz şi supusul austriac (?) A.
Emanuel, şi treburile le mergeau
destul de bine. Din listele cenzu-
rei, instituită în 1828 de guvernul
rus şi pentru librării ), se vede că
2
ei primeau dese şi uneori mari co­
menzi de cărţi. Amintim numai o
singură comandă, făcută prin li­
brarul Heinrich Hemschieg şi desti­
nată vistiernicului D u m i t r a c h e
Ghika: Cele 235 de volume cât cu­
prindea ea — cărţi în majoritate ger­
mane, dar şi câteva franceze — re­
prezintă cea mai înaltă treaptă de
cultură şi ar face şi astăzi cinste
oricărei biblioteci; găsim între ele
operele lui Schiller, Shakespeare,
Herder, B a 1 z a c, Nibelungenlied,
Istoria Imperiului Otoman de Ham-
mer ş. a. ).
3
Pe lângă bibliotecile boiereşti şi
şcolare la începutul v e a c u l u i al pict un ' murale in sala de cetire. Pictura din stânga infăţişeazi Cetatea Neam-
XIX-lea sunt de amintit încă două ţului, cea din dreapta Podul lui Traian la Turnul Severin
feluri de biblioteci care, prin rela­
ţiile lor cu apusul, erau indicate a pregăti terenul pen- şi bucovineni — stabiliţi in ţară ca medici, far-
tru tipul de bibliotecă vizat de doctorul Wolf şi care macişti, comercianţi, profesori, ingineri etc. Din
cercurile lor era să vie îndemnul
pentru crearea acelei societăţi de
cărturari, Societatea Medico Natu­
ralistă, care a fost leagănul atât al
evoluţiei ştiinţei româneşti cât şi al
primei biblioteci occidentale de tipul
doctorului Wolf în ţările noastre,
întâi bibliotecile consulilor.
Din scrierile cunoscutului filoro-
inân Wilhelm v. Kotzebue (căsătorit
cu o româncă din familia Kanta-
kuzineştilor moldoveni) care a stat,
după 1830, ani de-a-rândul consul
rusesc la Iaşi, se poate deduce că
el trebuie să se fi aflat în posesia
unei biblioteci bogate. Şi într’adevăr
în lucrarea citată a d-lui Radu Ro-
setti despre cenzura în Moldova
citim că pe la 1830 consulii străini
primeau colete de cărţi, iar comi­
sia de cenzură interveni la locul în
drept cu întrebarea, dacă poate să
le dea drumul necontrolate. Ras-
Biroul periodicelor. Dulapuri pentru depozitarea revistelor curente punsul fu că « trebuesc slobozite fără
_______ cenzură, însă comisia să bage de seamă ca particularii
') Radu Rosetti in Analele Academiei Române, Ser. II. ---------------------------------------- —
Mem. Secţ. Ist., Tom. 29 şi 3 o: Despre censura in Moldova. *) Conferinţa d-lui Rudolf Suţu, Despre librarii şi libră-
Bucureşti 1907. riile veM dm Ia f i ’ T ‘P* °P' nu - *929, reoglmdeşte o
*) Op. cit., voi. 29, pag. 326—327- situaţie mult mai recentâ.