Page 8 - 1934-05
P. 8

262                                B O A B E  D E  G R  A U

           să nu profite de această cale spre a introduce cărţi ne-   blioteci  de  lectură  în  sensul  bunului  doctor  Wolf.
           permise  *').  Despre  biblioteca  consulului  francez   Protomedicul  miliţiei  moldovene,  doctorul  Jakob
           avem  unele  indicaţii  în  autobiografia  contelui   v.  Czihak,  după  nume  ceh,  după  origine  neamţ
           Karl  Friedrich  Reinhard,  wurttembergez  de  ori­  din  Bavaria,  şi  cu  protomedicul  oraşului  Iaşi,
           gine,  care  reprezenta  în  1806  la  Iaşi  voinţa  lui   doctorul  Mihail  de  Zotta,  român  bucovinean,  în­
           Napoleon. El povesteşte în această scriere, tri-  fiinţară,  cu  ajutorul  unui  număr  de  circa  20  inte­
                                                            lectuali  în  mare  parte  germani,  acel  «Jassyer
                                                           Medizinischer  Leseverein»,  adică  Cercul  Ieşan
                                                           de  lectură  medicinală  care  avea  să  devie  sâmbu­
                                                           rele mişcării ştiinţifice române moderne ’).
                                                              Secretarul  societăţii  fu  ales  Czihak,  iar  sediul  ei
                                                            provizoriu  fu  stabilit  în  casa  secretarului,  in  dosul
                                                           Sf.  Spiridon  unde  astăzi  strada  Vasile  Conta  face
                                                           colţ cu strada Muzelor.
                                                              Cercul  avea  de  scop  să  înfiinţeze  un  cabinet
                                                           de  lectură  şi  să  pună  la  dispoziţia  membrilor  săi  o
                                                           serie  de  reviste,  fie  pentru  a  fi  citite  la  faţa  lo­
                                                           cului  fie  pentru  împrumut  acasă.  Planul  avu  parte
                                                           de o realizare din cele mai fericite. «Mădularii* socie­
                                                           tăţii  au  fost  în  majoritatea  lor  medici  şi  farmacişti;
                                                            găsim  însă  printre  ei  şi  câţiva  intelectuali  de  altă
                                                            profesie  (i.  a.  pe  Alexandru  şi  Niculae  Ghika,
                                                            pastorul  Daniel  Rorh,  doctorul  în  drept  Anton
                                                            Winkler);  este  deci  firesc  ca  revistele  comandate
                                                            în  număr  de  12  (dintre  cari  11  in  limba  germană,
                                                            una  franceză)  să  facă  parte  mai  ales  din  domeniul
                                                            medicinei  şi  farmacologiei:  Hufelands  Journal  fiir
                                                            practische   Heilkunde;   Magazin   fur   Pharmacie
                                                            und  die  dahin  einschlagenden  Wissenschaften;
                                                            Heidelberger  Klinische  Annalen  etc.  Insă  aproape
                                                            jumătate  din  reviste  erau  de  cultură  generală:
                                                            Neues  Bildwerk  oder  Karlsruher  Unterhaltungs-
                                                            blatt;  Musarion  oder  Zeitschrift  fur  die  elegante
                                                            Welt;  Das  Ausland,  Monatshefte  in  Mtinchen
                                                            ş.  a.  In  anul  următor  singura  revistă  franceză
                                                            (La  Clinique)  fu  înlocuită  cu  una  nemţească,
                Birou administrativ. Prin uşa deschişi se vede o parte
                                                            afară  de  aceasta  mai  fu  schimbată  Magazin  der
                          din Biroul Periodicelor
                                                            auslăndischen  Litteratur  der  gesamten  Heilkunde
                                                            cu Salzburger Medicinisch-Chirurgische Zeitung.
           measă  lui  Goethe  în  1828,  că  tocmai  când  căminul   Din  Cercul  Ieşan  de  Lectură  Medicinală  se
           lui  era  instalat  şi  «lăzile  cu  cărţile»  sosiseră  din   desvoltă  în  anii  următori  renumita  Societate  Me­
                                 2
           Viena,  veniră  şi  Ruşii  ).  Iar  despre  viceconsulul   dico-Naturalistă,  prima  societate  ştiinţifică  româ­
           Prusiei  dela  Iaşi  aflăm  că  în  Aprilie  1822  eferă   nească,  în  plină  prosperare  şi  astăzi.  Rolul  pe  care
           spre  vânzare  8  dintre  cărţile  sale  unui  înalt  func­  această  societate  l-a  jucat  în  procesul  de  închegare
           ţionar turc  ).                                  a  culturii  naţionale  este  prea  bine  cunoscut  ca  să
                     3
             Că  sudiţii  străini,  transplantaţi  din  ţări  cu  cul­  mai  insistăm.  In  paginile  acestea  societatea  trebue
           tură  apuseană  în  mediul  laşului,  care  abia  pe   pomenită  pentru  motivul  că,  ducând  mai  departe
           atunci  începea  a  se  lepăda  de  haina  fanariotă,   activitatea  bibliotecară  a  cercului  de  lectură,  ea
           n'au  renunţat  la  predilecţiile  lor  culturale  între   a  înfiinţat  cea  dintâi  bibliotecă  publică  în  sens
           care  era  şi  cartea,  se  vede  pe  de  o  parte  din  listele   occidental în Moldova.
           de  cenzură,  pe  de  alta  din  faptul  că  din  sânul   Dacă  d-1  Iorga  —  şi  cu  drept  cuvânt  —  re­
           acestor  cercuri  porni  iniţiativa  înfiinţării  unei  bi­  marcă  despre  vechile  biblioteci  mănăstireşti  şi
                                                            boiereşti că ele aveau un caracter semi-public, cu
             *) Ibidtm, pag. 311.
             *)  Eugen  I.  Păunei,  Informatorii  lui  Goethe  asupra  Prin­  *)  I.  Simionescu,  Evoluţia  culturii  ştiinţifice  In  România.
           cipatelor  Dunârene.  Cernăuţi  1932,  pag.  15  (extras  din  «  Ju­  Academia   Română,  discurs   de   recepţiune   XLI.  Bucureşti
           nimea Literară »).                               19*3»  pag-  *8  ş.  u.  Pentru  cele  ce  urmează  cf.  N.  A.  Bogdan,
             *)  Hans  Petri,  Evangelische  Diasporapfarrer  in  Rumămen   Societatea  Medico-Naturalistă  şi  Muzeul  Istorico-Nat  ural  din
           im 19. Jahrhundert. Berlin 1930, pag. 64.        Iaşi, 1830—1919, Iaşi 1919.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13