Page 8 - 1934-05
P. 8
262 B O A B E D E G R A U
să nu profite de această cale spre a introduce cărţi ne- blioteci de lectură în sensul bunului doctor Wolf.
permise *'). Despre biblioteca consulului francez Protomedicul miliţiei moldovene, doctorul Jakob
avem unele indicaţii în autobiografia contelui v. Czihak, după nume ceh, după origine neamţ
Karl Friedrich Reinhard, wurttembergez de ori din Bavaria, şi cu protomedicul oraşului Iaşi,
gine, care reprezenta în 1806 la Iaşi voinţa lui doctorul Mihail de Zotta, român bucovinean, în
Napoleon. El povesteşte în această scriere, tri- fiinţară, cu ajutorul unui număr de circa 20 inte
lectuali în mare parte germani, acel «Jassyer
Medizinischer Leseverein», adică Cercul Ieşan
de lectură medicinală care avea să devie sâmbu
rele mişcării ştiinţifice române moderne ’).
Secretarul societăţii fu ales Czihak, iar sediul ei
provizoriu fu stabilit în casa secretarului, in dosul
Sf. Spiridon unde astăzi strada Vasile Conta face
colţ cu strada Muzelor.
Cercul avea de scop să înfiinţeze un cabinet
de lectură şi să pună la dispoziţia membrilor săi o
serie de reviste, fie pentru a fi citite la faţa lo
cului fie pentru împrumut acasă. Planul avu parte
de o realizare din cele mai fericite. «Mădularii* socie
tăţii au fost în majoritatea lor medici şi farmacişti;
găsim însă printre ei şi câţiva intelectuali de altă
profesie (i. a. pe Alexandru şi Niculae Ghika,
pastorul Daniel Rorh, doctorul în drept Anton
Winkler); este deci firesc ca revistele comandate
în număr de 12 (dintre cari 11 in limba germană,
una franceză) să facă parte mai ales din domeniul
medicinei şi farmacologiei: Hufelands Journal fiir
practische Heilkunde; Magazin fur Pharmacie
und die dahin einschlagenden Wissenschaften;
Heidelberger Klinische Annalen etc. Insă aproape
jumătate din reviste erau de cultură generală:
Neues Bildwerk oder Karlsruher Unterhaltungs-
blatt; Musarion oder Zeitschrift fur die elegante
Welt; Das Ausland, Monatshefte in Mtinchen
ş. a. In anul următor singura revistă franceză
(La Clinique) fu înlocuită cu una nemţească,
Birou administrativ. Prin uşa deschişi se vede o parte
afară de aceasta mai fu schimbată Magazin der
din Biroul Periodicelor
auslăndischen Litteratur der gesamten Heilkunde
cu Salzburger Medicinisch-Chirurgische Zeitung.
measă lui Goethe în 1828, că tocmai când căminul Din Cercul Ieşan de Lectură Medicinală se
lui era instalat şi «lăzile cu cărţile» sosiseră din desvoltă în anii următori renumita Societate Me
2
Viena, veniră şi Ruşii ). Iar despre viceconsulul dico-Naturalistă, prima societate ştiinţifică româ
Prusiei dela Iaşi aflăm că în Aprilie 1822 eferă nească, în plină prosperare şi astăzi. Rolul pe care
spre vânzare 8 dintre cărţile sale unui înalt func această societate l-a jucat în procesul de închegare
ţionar turc ). a culturii naţionale este prea bine cunoscut ca să
3
Că sudiţii străini, transplantaţi din ţări cu cul mai insistăm. In paginile acestea societatea trebue
tură apuseană în mediul laşului, care abia pe pomenită pentru motivul că, ducând mai departe
atunci începea a se lepăda de haina fanariotă, activitatea bibliotecară a cercului de lectură, ea
n'au renunţat la predilecţiile lor culturale între a înfiinţat cea dintâi bibliotecă publică în sens
care era şi cartea, se vede pe de o parte din listele occidental în Moldova.
de cenzură, pe de alta din faptul că din sânul Dacă d-1 Iorga — şi cu drept cuvânt — re
acestor cercuri porni iniţiativa înfiinţării unei bi marcă despre vechile biblioteci mănăstireşti şi
boiereşti că ele aveau un caracter semi-public, cu
*) Ibidtm, pag. 311.
*) Eugen I. Păunei, Informatorii lui Goethe asupra Prin *) I. Simionescu, Evoluţia culturii ştiinţifice In România.
cipatelor Dunârene. Cernăuţi 1932, pag. 15 (extras din « Ju Academia Română, discurs de recepţiune XLI. Bucureşti
nimea Literară »). 19*3» pag- *8 ş. u. Pentru cele ce urmează cf. N. A. Bogdan,
*) Hans Petri, Evangelische Diasporapfarrer in Rumămen Societatea Medico-Naturalistă şi Muzeul Istorico-Nat ural din
im 19. Jahrhundert. Berlin 1930, pag. 64. Iaşi, 1830—1919, Iaşi 1919.