Page 22 - 1934-06

340 B O A B E D E G R Â U

« Mi-a luat mie ursul un berbece, eram singur la cu cuţitul. Totul e să curgă sânge. Din sângerat
oi, tovarăşul era dus până acasă. Berbecul a ieşit unele oi capătă gălbmare, se tămăduesc şi de aceasta,
din oi, ăsta dormea tot de o parte; l-am dat eu la înainte de a se slobozi sânge, se taie oaia de găl-
turmă de câteva ori, dar n’a stat. N’am adormit binare: se taie o bucăţică din pielea dela ochi şi i-o
până târziu. Când să adorm, aud * hârşt • şi ursul pun în gură, pe urmă se slobozeşte sânge ca la
îmi luă berbecul. Sar eu, îi dau cu băţul, l-a lăsat, sângerat. De gălbinare mor mai multe. Pentru
gălbinare un leac bun e şi rădăcina de
şteghe (glojdanii cioarei), care se fierbe
şi se dă ca zeamă oilor s’o bea. Dacă
sunt la câmp, se rade rădăcina de şte­
ghe bine cu briceagul şi se amestecă
cu pâine; dacă n'o mănâncă i-o dă pe
gât cu sila.
Gălbeaza e o boală de ficat, când
«tună în fiere, moare». Oaia îşi pierde
puterea, slăbeşte; primăvara face guşă de
trebue să-i lase apă (i se sloboade guşă
şi când e numai răcită). Se vindecă cu
leacuri dela farmacie: «Distol», «Gal-
binol» — cari se dau când e oaia flă­
mândă, apoi poate mânca orice şi scapă.
« Parasatinul • se dă tot pe nemâncate,
dar ziua aceea nu trebue să bea apă,
apoi scapă. Dacă oaia are şi gălbează şi
apă la coşul pieptului, nu mai scapă cu
nicio doftorie, se prăpădeşte. Se mai
îmbolnăvesc de fiere. Atunci stă oaia şi
se umflă; leacul: se arde cu iască la
buric şi-i trece.
dar sa întors şi l-a apucat iară, dasem cu băţul şi Căptaza e o boală grea. Oaia căpiată face în cap,
cum era noapte, l-am pierdut, atunci i-am dat cu la creer sau pe şira spinării un fel de băşică cu apă
căciula — « huo * — şi l-a lăsat; ăsta a fost chiar şi acolo se fac nişte boabe ca păsatul, cari rod
al dracului ». Ursul vine şi la stână şi la sterpe, mereu şi băşica se face tot mai mare. Oaia astfel
lupul numai la brădet, vultanii sus la gol, numai bolnavă se suceşte pe loc, o duce şi un an de zile
la mieii bolnavi şi rătăciţi, căci dacă sunt în toată şi se învârte cam pe când se schimbă luna şi se
firea nu-i poate prinde. Ciobanii cunosc sălbătă- schimbă veacul. I se face operaţie, dar scapă foarte
ciunile şi numai după ruptură, lupul muşcă oaia rar. I se taie osul capului cu cuţitul (unde e mai
de gât, o încolţeşte; ursul, de spinare şi de greabăn, moale, din pricina bolii) şi se trage băşica afară,
o rupe. Pe întuneric se cunosc după lătratul câinilor. se pune pielea la loc, osul nu se mai pune, pentrucă
La lup câinii mână ca după iepure, căci lupul cam nu se mai prinde. De regulă însă sângerează rana
fuge când se vede împresurat; la urs câinii latră şi oaia moare.
Ca la vilă mare, pe loc. De dat câinii nu se dau Coptul e boala în care oaia se coace, se seacă
nici la urşi, nici la lupi, căci le e frică, dar ii îm­ adică la plămâni, i se lipesc plămânii de coaste şi
presoară şi ii latră. Aşa se şi apără oile împotriva tuşeşte. Oile bolnave de copt se cunosc după faptul
sălbătăciunilor: le împresoară câinii, strigă şi cio­ că mai ales dimineaţa pe apă (rouă, brumă) nu
banii cât pot, mai svârl cu lemne când sunt pe mănâncă. Se vindecă prin umflare, operaţie care se
aproape, trag cu puşca dacă au, la urşi se duc cu face dimineaţa, în felul următor: se pune oaia jos,
tăciuni aprinşi. Se sperie mai ales de foc şi de i se astupă gura şi o nară şi i se suflă aer pe nara
armă. liberă, cât de tare. Prima dimineaţă se suflă odată,
Ciobanii îngrijesc nu numai oile sănătoase, ci intr’a doua de două ori şi aşa mai departe, până la
şi pe cele bolnave. Ei cunosc multe boli şi multe patru suflări, în timp de o săptămână se tămă-
leacuri şi feluri de vindecare. Din mâncare şi din dueşte. Se mai cunoaşte şi alt leac: se ard urechile
pălitură oile • sângerează •, sângele li se opreşte oii şi vârful cozii cu apă fiartă şi-i trece şi aşa.
ca de aprindere. Oaia sângerată stă şi nu mănâncă, Vărsatul sau bubatul iese pe sub povăeli (sub­
nu rumegă şi se umflă. Se vindecă dacă i se slo­ suori), întâiu se roşeşte pielea, apoi ies nişte bube.
boade sânge în pripă, altfel se prăpădeşte, căci din Se roşesc şi ochii in timpul acesta .Ciobanii nu
sângerat se întâmplă şi să se prăpădească. Sângele cunosc decât un tratament preventiv. La care i-a
se slobozeşte din nas, se înţeapă oaia cu cuţitul ieşit bubatul nu i se mai face nimic şi de cele mai
sau cu acul, sau din ureche, se taie cu foarfecă sau multe on scapă. Ca prevenire: iau sânge din buba