Page 23 - 1934-06

TRAIAN HERSENI: STÂNA DIN MUNŢII FÂGÂRAŞULUI 34»

unei oi bolnave cu un fir de mătase trecut printr'un rădăcină pe care o ştiam eu din ciobănia mea şi
ac, trec firul prin bubă, apoi imediat prin vâna le-am vindecat ».
dela ureche sau prin coadă la oaia sănătoasă. Oaia Râia la oi iese la început pe greabăn, pe spate şi
• vaccinată * în chipul acesta se îmbolnăveşte şi pe cruce (pe şale, sus), apoi se întinde pe tot
ea, dar îi trece mai uşor şi nu mai capătă niciodată corpul. Se vindecă cu creohnă, cu zeamă de rădă­
vărsat. cina steregoaiei (fiartă in apă), cu gaz (petrol),
Primăvara când urcă oile la munte, fiind încă dar numai când n’au altceva la îndemâna pentrucă
frig, iar ele tunse de curând, se întâmplă să mai gazul doare şi ia lâna, încât strică oile.
degere câte una, unele chiar se prăpădesc. Oaia Dintre paraziţi, cel mai obişnuit la oi e căpuşa,
degerată se mai drege spre vară, dar « aceea e ca mieii au căpuşi aproape întotdeauna, oile numai
şi omul, nu se mai vindecă de tot niciodată *. De când le merge rău. Se curăţă cu zeamă de stere-
regulă le taie ciobanii sau chiamă stăpânii să le ia goaie.
acasă şi să facă cu ele ce-or şti. Oile muşcate de şarpe sau de nevăstuică se
Răsfugul e o • boală foarte grea », dacă oaia e vindecă, după cum spun dobanii, dacă se spală
stearpă îi iese în ochi o albeaţă şi nu mai vede; rana cu apă în care s’a pus o coroană de argint
dacă e fătată, se strică la ulger, i se umflă ulgerul sau orice alt obiect de argint. Se întâmplă însă şi
şi uneori chiar coace şi-i cade. Ion Poparad ne să moară. Se mai tratează cu piele de şarpe sau de
spune: « am auzit că mai de mult la Ţară, pe la nevăstuică, după caz, înmuiată în apă, se freacă
Dobrogea, era broasca ţestoasă şi o luau şi o puneau umflătura cu ea. Rănile pricinuite de lup sau de
sub podina comarnicului unde se mulg ode şi o urs « anevoie se vindecă, pentrucă sunt muşcături
îngrijeau acolo; dacă trecea oaia peste ea şi-i mai veninoase, chiar dacă se vindecă pe o parte, sparge
descântau, îi trecea de răsfug *. Ei le vindecă cu o pe cealaltă parte; mai bine s’o tai, decât s’o laşi
buruiană numită tot răsfug, care se dă oilor în sare. să se chinuiască aşa *. Când îşi rupe vreo oaie
Unele se vindecă şi ele de ele, altele mor sau rămân piciorul, se leagă cu scândurele, pun dedesubt un
cu ulgerul stricat (rămâne stearpă, sau i se strică smoc de lână şi obială ca să ţină cald şi, dacă se leagă
numai o ţâţă care nu mai dă lapte). Alt leac: le bine, in trei săptămâni pune piciorul la pământ,
bagă păr de câine în vâna urechii şi-l lasă acolo căd se vindecă.
sau le ia sânge din pieliţa ochiului şi le trece. Mânzările bolnave se mulg tot timpul, dacă sunt
Şchiopul e de mai multe feluri; dau numele mai tari, pe cele mai nevoiaşe le mai lasă.
acesta ori de câte ori se îmbolnăvesc oile de picioare Ciobanii şi ciobănitul. In 1929 proprietarul şi
şi şchioapă. • Oile se îmbolnăvesc de pi­
cioare, dar nu şi de gură — ne spune Ion
Poparad — ca să nu poată mânca, n’am
văzut oaie*.
Iată bolile de picioare cunoscute de
ciobani: sugelul, care apare din pricina
ploilor sau când stau mult cu picioa­
rele în gunoi, li se înmoaie unghia şi
după ce se usucă, se strânge şi coace
(puroiază). «Pipăi cu briceagul locul şi
unde se fereşte din pricina durerii, tai
din coajă şi iese sânge sau, dacă e copt,
iese răul şi se vindecă. Dacă nu fad aşa,
răsuflă singură şi-i strică unghia de tot,
apoi e şi mai rău». Tot din pririna glo­
dului (noroiului) se face o bubă mare
deasupra între unghii, numită scala.
Se spală, se leagă cu sare, dacă e
unul priceput o scoate cu briceagul
(e ca o vână cu carne albă). Scala
nu strică unghia, numai carnea din
jurul unghiei şi se vindecă. Tot la
unghie se capătă uneori aridul, se
umflă unghia ca la scală şi ies nişte « sgrâbunţe * badul stânei era Vasile Poparad. Nu sta încontinuu
tari ca negeii, se mai freacă cu sare, «încolo se la stână, • îşi pierde numai vremea, pentrucă şi-au
vindecă de capul ei *. Matei Jurcovan povesteşte: pierdut oile laptele din pririna timpului rău * — îl
« In astă vară s’a întâmplat că au făcut oile arid înlocuia dobanul Ion Poparad, un nepot al său,
şi bureţi în urechi din cauza locului neplăcut, apoi (pe care l-am găsit apoi in 1932 bariu deplin).
m’am dus de am găsit o buruiană de-i zice răsfug, Vasile Poparad avea 41 de ani, un bărbat înalt,