Page 24 - 1934-06

342 B O A B E D E G R Â U

slab, cu părul tuns scurt şi cu dantura dc aur înainte a fost cioban; a învăţat meseria din neamuri,
(semn caracteristic al celor cari au fost pnn Ame­ dela tatăl său Gh. Poparad, proprietarul stânii, şi
rica), însurat în Drăguş cu Zenovia Rogozea (în dela unchiul său Vasile, plecat de curând în Canada.
vârstă de 19 ani), au doi copii: Livia de 2 ani şi Necăsătorit, recrutat la armată. Mânzărari: vătaf.
Gheorghe de o lună. A mai fost căsătorit din 1919 Vaier Codru, 22 de ani, necăsătorit, dispensat de
până la 1921, când s'a despărţit. Ciobăneşte din armată (n'are tată şi îşi întreţine familia); are patru
clase primare, ciobăneşte de nouă ani (în Viştea
t Mare, pe la Lisa şi în Muntele Drăguşului);
cioban. Ion Bogdan, de 21 de ani, are cinci clase
primare, necăsătorit. Ciobăneşte de şapte ani, două
veri în Viştea de Sus, patru la Drăguş, una la Lisa.
Recrutat şi el la armată. Strungar, Neculaie Ro­
gozea, de 18 ani, are şapte clase primare, ciobă­
neşte de trei ani, la Drăguş.
Ciobanii drăguşeni n'au un port anume, se
îmbracă la fel cu cei din sat, numai că iau la munte
ce au mai vechiu, pentrucă acolo murdăresc şi rup
îmbrăcămintea mai repede. Cei de pe Muchea
Drăguşului aveau cu ei trei cojoace, un recăl
(haină) şi o glugă (ale baciului), câte un bubou
(haină lăţoasă, în felul saricei), câte un recăl şi câte
o glugă de fiecare cioban. Tot aşa pentru fiecare
câte o căciulă. Baciul avea pieptar, ceilalţi laibăre
(vestă) de pănură (abă). Pentru fiecare câte o pe­
Desenul 11 reche de cioareci (pantaloni de abă). Când plouă
vreme îndelungată îşi aduc, pentru schimb, câte
copilărie, băceşte de cinci ani; şi părinţii lui au două perechi. Pe căldură poartă izmene, au câte
ciobănit. E născut în Drăguş. A fost în America două perechi, când e frig trag cioarecii peste ele.
doi ani (1908—1910). Are cinci clase primare, Cămăşi au de regulă câte două, cum sunt însă
citeşte bine şi scrie, urmăreşte ziarele; citeşte din aproape de casă, n'au luat decât câte una, le schimbă
când în când şi câte o carte care îi cade în mână. când se înegresc. Toţi poartă pălării cu curele sau
A făcut războiul ca ostaş în armata austro-ungară, baere, pe cari şi le pun singuri şi le petrec pe sub
dar a fugit peste munţi şi a stat la Bucureşti până bărbie ca să nu le cadă pălăria de pe cap noaptea, pe
în 1918. Ceilalţi ciobani dela stână erau: Ion Gh. vânt sau când fug şi sar. Se încing peste cămăşi cu
Poparad, nepot de frate al baciului, de 18 ani, şerpare (cumpărate din târg cu 200 de lei unul)
statură mijlocie, tot din Drăguş; are cinci clase sau curele (centuri). In picioare poartă obiele şi
primare, citeşte şi scrie bine. Ciobăneşte de şase opinci legate cu curele, baciul are «ştrinchi *
ani la acelaş bariu. Părinţii şi moşii i-au ciobănit (ciorapi) de lână sub obiele. Pe opinci pun uneori
şi ei. Samoilă Ion Poparad, nepot după alt frate ţinte de fier ca să nu alunece, mai ales când sunt
al baciului, are 17 ani, înalt; cu cinci clase primare, porlogite (pingelite). Nu poartă « mâţe • sau « pot­
n’a uitat să scrie şi să citească. E cioban de doi ani coave * (patine de fier cu colţuri cari se aplică
la aceeaş stână. Şi tatăl său a ciobănit. Baciul şi peste opincă prin locurile alunecoase şi repezi) ca
nepoţii săi fac însă şi plugărie, de câte ori nu sunt cei dela vârfuri. Cei din Valea Sâmbetii aveau la
la munte; oieritul l-au moştenit şi l-au învăţat dela fel: izmene, cioareci (pe frig), recăle, pieptare sau
părinţi şi dela rude. Neculaie Ion Rogozea e strun­ laibăre, cămăşi, căciuli, pălării cu baeră (se poartă
gar, are 14 am şi a urmat şase clase primare, citeşte numai la munte), şerpare, opinci cu curele (nu cu
şi scrie bine. E din Drăguş şi e în primul an de nojiţe de păr), obiele de pânză şi de postav. Pe
ciobănie; părinţii n’au mai ciobănit nici ei. Va- timp urât glugi, buboauă sau cojoace. Spre deo­
leriu Rogozea are 65 de ani, n'a urmat la şcoală, sebire de săteni, ciobanii poartă pe timp ploios
a învăţat să iscălească; ciobăneşte cu întreruperi, câte o curea sau câte o sfoară legate la fiecare
din tinereţe. A fost de patru ori în America, odată picior deasupra sau dedesubtul genunchiului, ca să
nouă luni, apoi unsprezece luni, un an şi jumătate nu-i frece cioarecii şi să scape de opăreală, altfel le
şi în sfârşit, cinci ani în timpul războiului. S'a face rană de nu mai pot umbla. Apoi au toţi beţe.
apucat din nou de ciobănie de doi ani; ai lui au Şi le fac singuri din lemn mai tare, de obiceiu din
ciobănit din tată în fiu. E căsătorit, are o fată frasin. Se taie frasinul tânăr şi se subţiază cu
măritată în Drăguş. toporul, apoi se lucrează cu briceagul şi se nete­
Stâna din 1932 avea un bariu, doi mânzărari, un zeşte prin răzuială cu cioburi de sticlă ţinute în
strungar (şi patru sterpari asupra cărora vom re­ dungă. In 1932 aveau şapte beţe in lucru; mai
veni). Bariu: Ion Gh. Poparad, băceşte de doi ani, priceput dintre ei la lucrul acesta era Vaier Codru.