Page 26 - 1934-06
P. 26
3 4 4 B O A B E D E G R Â U
duce oile după ce răsare soarele la păşune; sterpele (28 August), parte din ciobani, mai ales sterpam,
sunt datori să le ducă la păscut şi înainte de răsăritul voiau insă să coboare. Au coborit la timp, pentrucă
soarelui, să plece cu ele de cu noapte. Numai au venit sterparii cu oile la stână şi n'au mai vrut
toamna când dă bruma trebuesc date la iarbă mai să stea, încât a fost silit şi baciul să se dea bătut,
târziu, apoi tot mai de vreme, până se dedă şi cu încolo, dacă se ceartă sau se bat, o fac mai mult în
bruma şi nu mai au nimic. Când sunt nededate se glumă, în orice caz se împacă repede şi nu-şi
poartă necaz. Altfel cântă cu fluenil sau cu gura
sau joacă împreună, se mai iau la trântă, de între
cere, mai glumesc sau spun poveşti ca să le treacă
vremea şi trăesc în bună înţelegere.
Stâna propriu zisă şi dependinţele ei. • Stână *
în înţeles restrâns se cheamă numai clădirea în
care se pregăteşte brânza, în înţeles larg, ea arată
întreaga gospodărie întemeiată pe creşterea oilor.
Stâna din Valea Sâmbetii are o singură încăpere,
construită din trunchiuri de brad, întregi, necojite,
încheiate fără meşteşug la capete. Dimensiunile:
2 Vi m. lăţime, 4 Vi ni. lungime. Un perete cuprinde
7—10 bârne, de grosime felurită, 20—40 cm. dia
metru. Acoperişul, lipsit de tavan ca să lase loc
slobod fumului, e din şiţă, un fel de şindrilă ne
lucrată, cioplită chiar de ciobani cu securea. Faţa
stânei (intrarea) se găseşte întoarsă spre apus, către
coastă, din pricina vânturilor dela miazăzi şi miază
noapte. E luminată îndeajuns prin crăpăturile şi
găurile pereţilor, nefiind decât unul singur umplut
cu muşchiu, cel din spre apus, din cotro bate mai
puternic vântul, apoi prin crăpăturile uşii, făcută
din scânduri bătute la mică depărtare una de alta
Desenul IV şi pnntr’un colţ triunghiular lăsat gol la tăblia din
acoperiş, spre fundul stânii, pe unde iese şi fumul—
strică la burtă*. Matei Jurcovan socoteşte şi el: căci stâna n’are nici ferestre, nici burlane. Aerul
• Cioban priceput e cel care ştie să poarte cârdul pătrunde prin aceleaşi locuri, dar de regulă încă
de oi, ştie să le dea sare, să nu le-o dea pe ploaie, perea stânii e plină cu fum, dela focul care arde
că bea apă şi se scufure (capătă diaree); apoi fiecare aproape neîncetat. Stâna cu toate cele de lipsă din
cârd de oi trebue să le paşti cum e şi cârdul. Mieii jurul ei, e clădită de baciu şi de ciobani, numai cu
să-i laşi în voia lor, nici să nu-i întorci, să te uiţi securea şi fierăstrăul. Au prins bârnele in cheutori,
numai după ei. Târla să fie la loc tare, să nu fie au 3şezat acoperişul şi atâta tot. Şiţa e făcută din
ud că se îmbolnăvesc. Sterpele trebue să le bagi scânduri subţiri de brad, dobândite din secure,
la iarbă, că ele ies la vârf şi trebue să te scoli până retezate la capete cu fierăstrăul. Lemnele trebuin
în ziuă să le dai drumul. Am fost şi la mânzări. cioase le-au tăiat din pădurea comunei, cu apro
La mânzări trebue să te pricepi bine; aşa, dacă barea ocolului silvic, încât nu i-a costat nimic.
astăzi am fost în cutare parte cu ele, mâine mă Coaja de brad, aşezată la straşini sau ca să umple
duc în altă parte, tot la spălat, la iarbă plină şi vreun loc spart din acoperiş, o dobândesc prin
când am gătat păşunea, o iau din nou dela început, cojirea brazilor încă în picioare. Se taie coaja cât
că până atunci creşte, — dacă vrei să ai lapte. Pe o vor ei de mare sus şi jos, o spintecă într'o parte,
ele seara trebue să le aduci mai de vreme, să le de-a-lungul trunchiului şi o desprind cu un lemn
mulgi şi să le dai în cină, să mai pască şi după ce ascuţit la cap, ca o peană, pentrucă numai cu mâna
le-ai muls, numai aşa să le dai în târlă ». Matei e greu.
Jurcovan se plânge şi de greutăţile ciobănitului: In stână nu doarme decât baciul şi strungarul,
• Nu mă mai duc cioban, prea multe îngheţuri au ceilalţi dorm afară cu oile şi n'au nici un adăpost;
dat vara aceasta (1932) peste noi, de stăm in picioare se îmbracă în cojoace, fac foc, iar când plouă se
şi dormeam aşa, că erau fără lână oile şi le ţineam reazimă de un brad şi moţăie aşa. Oile dorm fără
sub cojoacele noastre, aşa le-am scăpat, câte zece adăpost într'o parte a stânei.
se adunau sub noi. Nu-i ca atunci când ninge, Strunga este locul îngrădit în care strâng oile
ţânţăriţa asta e rea, uneori vine piatra ca aluna *. ca să le dea la muls. Este aşezată la miazănoapte de
Intre ei ciobanii o duc destul de bine, numai la stână, pieziş pe coastă, ca un cerc, din trunchiuri
coborîtul oilor în 1932 s'au certat. Baciul ar fi întregi de brad, cu crengi cu tot, aşezate cap în
vrut să mai stea o săptămână după data obişnuită cap. In dos, spre răsărit, are o poartă încheiată din