Page 26 - 1934-06
P. 26

3 4 4                               B O A B E   D E   G R Â U


            duce  oile  după  ce  răsare  soarele  la  păşune;  sterpele   (28  August),  parte  din  ciobani,  mai  ales  sterpam,
            sunt datori să le ducă la păscut şi înainte de răsăritul   voiau  insă  să  coboare.  Au  coborit  la  timp,  pentrucă
            soarelui,  să  plece  cu  ele  de  cu  noapte.  Numai   au  venit  sterparii  cu  oile  la  stână  şi  n'au  mai  vrut
            toamna  când  dă  bruma  trebuesc  date  la  iarbă  mai   să  stea,  încât  a  fost  silit  şi  baciul  să  se  dea  bătut,
            târziu,  apoi  tot  mai  de  vreme,  până  se  dedă  şi  cu   încolo,  dacă  se  ceartă  sau  se  bat,  o  fac  mai  mult  în
            bruma şi nu mai au nimic. Când sunt nededate se  glumă,  în  orice  caz  se  împacă  repede  şi  nu-şi
                                                             poartă  necaz.  Altfel  cântă  cu  fluenil  sau  cu  gura
                                                             sau  joacă  împreună,  se  mai  iau  la  trântă,  de  între­
                                                             cere,  mai  glumesc  sau  spun  poveşti  ca  să  le  treacă
                                                             vremea şi trăesc în bună înţelegere.
                                                               Stâna  propriu  zisă  şi  dependinţele  ei.  •  Stână  *
                                                             în  înţeles  restrâns  se  cheamă  numai  clădirea  în
                                                             care  se  pregăteşte  brânza,  în  înţeles  larg,  ea  arată
                                                             întreaga gospodărie întemeiată pe creşterea oilor.
                                                               Stâna  din  Valea  Sâmbetii  are  o  singură  încăpere,
                                                             construită  din  trunchiuri  de  brad,  întregi,  necojite,
                                                             încheiate  fără  meşteşug  la  capete.  Dimensiunile:
                                                             2  Vi  m.  lăţime,  4  Vi  ni.  lungime.  Un  perete  cuprinde
                                                             7—10  bârne,  de  grosime  felurită,  20—40  cm.  dia­
                                                             metru.  Acoperişul,  lipsit  de  tavan  ca  să  lase  loc
                                                             slobod  fumului,  e  din  şiţă,  un  fel  de  şindrilă  ne­
                                                             lucrată,  cioplită  chiar  de  ciobani  cu  securea.  Faţa
                                                             stânei  (intrarea)  se  găseşte  întoarsă  spre  apus,  către
                                                             coastă,  din  pricina  vânturilor  dela  miazăzi  şi  miază­
                                                             noapte.  E  luminată  îndeajuns  prin  crăpăturile  şi
                                                             găurile  pereţilor,  nefiind  decât  unul  singur  umplut
                                                             cu  muşchiu,  cel  din  spre  apus,  din  cotro  bate  mai
                                                             puternic  vântul,  apoi  prin  crăpăturile  uşii,  făcută
                                                             din  scânduri  bătute  la  mică  depărtare  una  de  alta
                               Desenul IV                    şi  pnntr’un  colţ  triunghiular  lăsat  gol  la  tăblia  din
                                                             acoperiş,  spre  fundul  stânii,  pe  unde  iese  şi  fumul—
            strică la burtă*. Matei Jurcovan socoteşte şi el:  căci  stâna  n’are  nici  ferestre,  nici  burlane.  Aerul
            •  Cioban  priceput  e  cel  care  ştie  să  poarte  cârdul   pătrunde  prin  aceleaşi  locuri,  dar  de  regulă  încă­
            de  oi,  ştie  să  le  dea  sare,  să  nu  le-o  dea  pe  ploaie,   perea  stânii  e  plină  cu  fum,  dela  focul  care  arde
            că  bea  apă  şi  se  scufure  (capătă  diaree);  apoi  fiecare   aproape  neîncetat.  Stâna  cu  toate  cele  de  lipsă  din
            cârd  de  oi  trebue  să  le  paşti  cum  e  şi  cârdul.  Mieii   jurul  ei,  e  clădită  de  baciu  şi  de  ciobani,  numai  cu
            să-i  laşi  în  voia  lor,  nici  să  nu-i  întorci,  să  te  uiţi   securea  şi  fierăstrăul.  Au  prins  bârnele  in  cheutori,
            numai  după  ei.  Târla  să  fie  la  loc  tare,  să  nu  fie   au  3şezat  acoperişul  şi  atâta  tot.  Şiţa  e  făcută  din
            ud  că  se  îmbolnăvesc.  Sterpele  trebue  să  le  bagi   scânduri  subţiri  de  brad,  dobândite  din  secure,
            la  iarbă,  că  ele  ies  la  vârf  şi  trebue  să  te  scoli  până   retezate  la  capete  cu  fierăstrăul.  Lemnele  trebuin­
            în  ziuă  să  le  dai  drumul.  Am  fost  şi  la  mânzări.   cioase  le-au  tăiat  din  pădurea  comunei,  cu  apro­
             La  mânzări  trebue  să  te  pricepi  bine;  aşa,  dacă   barea  ocolului  silvic,  încât  nu  i-a  costat  nimic.
            astăzi  am  fost  în  cutare  parte  cu  ele,  mâine  mă   Coaja  de  brad,  aşezată  la  straşini  sau  ca  să  umple
            duc  în  altă  parte,  tot  la  spălat,  la  iarbă  plină  şi   vreun  loc  spart  din  acoperiş,  o  dobândesc  prin
            când  am  gătat  păşunea,  o  iau  din  nou  dela  început,   cojirea  brazilor  încă  în  picioare.  Se  taie  coaja  cât
            că  până  atunci  creşte,  —  dacă  vrei  să  ai  lapte.  Pe   o  vor  ei  de  mare  sus  şi  jos,  o  spintecă  într'o  parte,
            ele  seara  trebue  să  le  aduci  mai  de  vreme,  să  le   de-a-lungul  trunchiului  şi  o  desprind  cu  un  lemn
            mulgi  şi  să  le  dai  în  cină,  să  mai  pască  şi  după  ce   ascuţit  la  cap,  ca  o  peană,  pentrucă  numai  cu  mâna
            le-ai  muls,  numai  aşa  să  le  dai  în  târlă  ».  Matei   e greu.
            Jurcovan se plânge şi de greutăţile ciobănitului:  In  stână  nu  doarme  decât  baciul  şi  strungarul,
            •  Nu  mă  mai  duc  cioban,  prea  multe  îngheţuri  au   ceilalţi  dorm  afară  cu  oile  şi  n'au  nici  un  adăpost;
            dat vara aceasta (1932) peste noi, de stăm in picioare   se  îmbracă  în  cojoace,  fac  foc,  iar  când  plouă  se
            şi  dormeam  aşa,  că  erau  fără  lână  oile  şi  le  ţineam   reazimă  de  un  brad  şi  moţăie  aşa.  Oile  dorm  fără
            sub  cojoacele  noastre,  aşa  le-am  scăpat,  câte  zece   adăpost într'o parte a stânei.
            se  adunau  sub  noi.  Nu-i  ca  atunci  când  ninge,   Strunga  este  locul  îngrădit  în  care  strâng  oile
            ţânţăriţa asta e rea, uneori vine piatra ca aluna *.  ca  să  le  dea  la  muls.  Este  aşezată  la  miazănoapte  de
               Intre  ei  ciobanii  o  duc  destul  de  bine,  numai  la   stână,  pieziş  pe  coastă,  ca  un  cerc,  din  trunchiuri
            coborîtul  oilor  în  1932  s'au  certat.  Baciul  ar  fi   întregi  de  brad,  cu  crengi  cu  tot,  aşezate  cap  în
            vrut  să  mai  stea  o  săptămână  după  data  obişnuită  cap.  In  dos,  spre  răsărit,  are  o  poartă  încheiată  din
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31