Page 27 - 1934-06

TRAIAN HERSENI: STANA DIN MUNŢII FĂGĂRAŞULUI 345

câţiva pari, pentru mirarea oilor, iar la apus două una prin uşile comarnicului. Comarnicul se com­
ieşiri strâmte, uşile comarnicului, prin care ies pune dintr'un acoperiş făcut din câteva bârne
oile la muls, câte una. Comarnicul e un adăpost aşternute cu coajă de brad şi cu nişte şiţă, aşezat
clădit dintr'un acoperiş (1,50 x 3 m.) de scoarţă pe patru pari, cei din dos ceva mai scurţi, ca să se
de brad, prinsă cu pietre ca să n'o ia vântul, aşezat scurgă apa. In faţă comarnicul e înalt de 2 m. şi e
pe trei pari de brad şi un brad viu, mai mare; podit deschis în întregime, spre strungă are un spătar
pe jos ca să nu se facă noroi şi ca să alunece oaia din câţiva pari chiar din îngrădirea strungii, unii
aşa încât să nu se poată trage dela muls. Comarnicul bătuţi mai rar, ca să lase loc la două deschizături,
are spre strungă doi butuci de brad pe care şed uşile comarnicului. In comarnic se află doi butuci de
ciobanii când mulg oile şi cele două ieşiri amintite brad; unul scurt, culcat în cap, pentru un singur
prin care vin oile la muls. om, altul mai mare, culcat în lung, pentru doi
De o parte, în spre miazănoapte dela stână, la oameni, slujesc ciobanilor de scaun cât mulg oile.
adăpostul unei stânci, au clădit un coteţ de porci, Şi aici comarnicul e podit cu lemn de brad cioplit
din crăci şi pământ, acoperite cu câţiva pari peste cu securea şi are podeala înclinată spre strungă,
cari au aşternut scoarţă de brad. ca să se scurgă apa in timp de ploaie.
Stâna din Muchea Drăguşului are tot o singură In dosul stânii se găseşte tocina porcilor, făcută
încăpere (2,50 X 5 m.) alcătuită din patru pereţi din crăci verzi de brad, împletite in chip de gard
din trunchiuri de brad, parte cojite, parte necojite, pe câţiva pari bătuţi în pământ şi acoperită cu
înalţi de 1,40 m.; cu acoperiş fără tavan, ridicat scoarţă de brad. Dim nsiuni 1 X 1 m. I 1,10 m.
la mijlocul stânii la înălţimea de 2,10 m. Uşa se In poiană, la miazănoapte de stână, cam la 3 m.
deschide spre răsărit şi are dimensiuni destul de depărtare, se află o troacă pentru porci, scobită
reduse: 0,70 m. lăţime, 1,40 m. înălţime; se intră într'un trunchiu de brad, în care li se dă zărul,
aplecat şi nu se poate sta drept decât în mijlocul mâncarea lor obişnuită.
stânii. Uşa se deschide în afară şi se zăvoreşte cu Inlăuntru cele două stâni au mai multe obiecte,
două ipânere de lemn bătute în cuie, unul de uşă, parte care ar putea fi socotită, cu oarecare îngă­
altul de peretele stânei, prin cari se trece un gătej. duinţă, ca făcând parte din mobilier, parte unelte
Nu zăvoresc uşa decât dacă pleacă toţi din stână, de lucru şi de apărare, unelte de bucătărie şi de
ca să nu intre în lipsă vitele (câinii, porcii, etc.). luminat şi în sfârşit, îmbrăcăminte şi alimente sau
Acoperişul e făcut din căpriori (0 7—8 cm.) aşezaţi produse alimentare. In ordinea aceasta înfăţişăm
de-a-lungul stânii, la depărtări de 10—15 cm. şi inventarul stânii din 1929.
acoperiţi cu table mari de coajă de brad înţepenite
prin uscare. Peste acestea au aşezat pietre ca să nu
le ia vântul. Fumul dela foc se împrăştie în toată
stâna şi iese printre bârnele pereţilor şi printr'o
deschizătură în acoperiş făcută anume deasupra
focului (scoarţa de brad din acoperiş e ridicată în
unghiu, formând o deschizătură, spre miazănoapte).
Lumina şi aerul pătrund pretutindeni prin deschi­
zăturile pereţilor şi ale portiţei.
Stâna a fost clădită în 1921 de Gheorghe Po-
parad, Vasile Poparad, Vasile Fogoraş, Dumitru
Stoia, luliu Fogoraş, Loghin Tătaru şi Neculae
Rogozea, arendaşii în tovărăşie, de atunci, ai mun­
telui. Arendaşii din urmă i-au dres în fiecare an
acoperişul.
De amândouă părţile stânei, afară, se găsesc
înfipte în pământ nişte furci groase, înalte de 1,80
m., pe cari sunt aşezate în lung nişte prăjini,
sprijinite cu celălalt capăt de straşinile stânii, pe
cari se usucă hainele. Pe timp frumos atârnă acolo
glugile, buboauălc şi recălele, chiar şi dacă sunt
uscate. Desenul V
La miazăzi de stână, depărtare de vreo 10 m.,
se găseşte strunga cu comarnicul. Strunga e o Stâna din Valea Sâmbetii avea: 1. două paturi
îngrădire circulară (0 15 m.) din trunchiuri de din bârne de brad cioplite cu securea, unul în
brazi culcaţi cap în cap, cu crengile netăiate, ca să fundul stânii, lung cât peretele, înalt de 70 cm. şi
nu poată sări oile. Spre apus are o poartă din lat de 60 cm., pentru păstrarea caşilor, denumit
trunchiuri subţiri şi cojite, de brad, prin care intră din pricina aceasta patul caşilor. Celălalt, în latura
oile şi se închid in strungă, ca să iasă apoi una câte de miazăzi, lung de 4 m., lucrat tot din bârne, pe