Page 28 - 1934-06

346 B O A B E D E G R Â U

doi pari înfipţi in pământ (picioarele) şi câte o Drăguş. Stă pe două punţi aşezate pe câte un
punte aşezată cu un capăt în perete, lat de 90 cm., stâlp şi vârîte cu celălalt capăt în peretele stânii.
înalt de 70 cm. O « masă ► din patru şiţe legate cu Tot de crintă ţine şi popul, o bucată mai groasă de
aţă aşa încât se strâng la nevoie ca în balamale, lemn cu o faţă netedă care se aşează deasupra
50 cm. X 40 cm.; se răstoarnă mămăliga pe ea şi se caşului ca să-l apese in crintă, iar deasupra are o
păstrează cea care rămâne. Două cujbe, adică doi crestătură în care se pune zăvodarul, un par gros
care intră cu un cap in perete, fiind ascuţit in
formă de « peană *, iar la capătul liber i se atârnă
o greutate (un bolovan legat cu sfoară) sau se apasă
cu mâna, se dobândeşte astfel un teasc în formă de
pârghie cu care se stoarce caşul. Un ciubăr mare
în care se frământă caşul, făcut tot de dogar din
lemn de brad, de 40 kgr., cu toarte. Un crestău
sau frecău, un lemn de grosimea braţului, crestat
de mai multe ori in dungă, pe care e frecat caşul
ca să se sdrobească mai uşor, să-l poată frământa
pentru brânză. Un bădău în care se face untul; e un
vas de lemn, cilindric, înalt de un metru, diametru
20 cm., cu un capac găurit ca să nu stropească în
afară, prin care se introduce băţul potrivit la un cap
cu un disc crestat ca să poată străbate prin janţul
care se bate şi din care se face urdă. E lucrat tot
ca cnnU.p popul, z:iavodarul, q. greutatea.aisipotej putui, de dogar. Tot printre unelte trebue să socotim
g2.găleata,pj peretele,c eawi
acele pentru cusut burdufurile şi hainele, o foarfecă
mare pentru tuns oile, şelele de lemn şi chingile
Desenul VI pentru măgari, un revolver cu butoiu de opt cartuşe
(pentru speriatul sălbăticiunilor) şi o mâţă sau
pari groşi, cari se pun deasupra focului, cu un cluxâ de şoareci. Mâţa se compune din două şiţe
cap proptit in perete, cu celălalt într’o furcă de prinse Ia un cap cu o bucată de sfoară, încât se
brad înfiptă spre mijlocul stânii în pământ, unul deschid ca şi cum ar fi în balamale cu o punte
pentiu ceaunul de mămăligă, pârlit de flăcările subţire intre ele pe care se pune mâncare şi care
focu ui, altul pentru căldarea in care se prepară se ridică susţinută de o limbă mai mică. Pe şiţa
urda, e mai nou, ca să nu cadă scrum în urdă. de sus se pune o greutate. Când şoarecele se urcă
Ceaunul şi căldarea se trec cu toarta pe cujbă şi pe punte momit de mâncare aceasta cade şi slo­
stau aşa agăţate deasupra focului. 2. Trei găleţi de boade limba susţinătoare a şiţei de sus, şiţa cade cu
muls care slujesc şi pentru aducerea apei (de 14 până toată greutatea peste animalul prins în chipul acesta
la 15 kgr.) lucrate din lemn de brad, de un dogar în cursă. E o unealtă bătrânească, ne spune baciul
de meserie din comuna Lisa. Două căni de tinichea Vasile Poparad, lucrată chiar de el după cum a
pentru muls, smălţuite, care servesc şi la băut. văzut la alţii. 3. Un ceaun de tuciu, ceaunul de
O căldare mare de aramă, (30—40 kgr.) pentru mămăligă în care prepară mămăliga şi fierturile;
închegarea laptelui şi fiertul urdei. Două sticle de cu toartă ca să poată fi agăţat de cujbă deasupra
bere cu chiag şi două chiaguri (rânze pentru chiag). focului. Un castron de tablă din care mănâncă în
O « cruce » de lemn care se pune peste căldare ca comun. Un mestecător de mămăligă, un băţ de
să ţină faţa de masă cu care se acopere laptele brad cioplit şi netezit cu briceagul, cu care se ame­
împotriva gunoaielor sau a sperlei dela foc. Un stecă mămăliga. Un cuţit de mămăligă: o bucată
ciuhălău: un băţ subţire la capătul căruia sunt de lemn de brad, cioplită în formă de cuţit, se
legate câteva smice de cetină de brad (crenguţe) taie mămăliga cu el. Cinci linguri de tinichea —
curăţite de coajă. Se foloseşte la mestecatul zărului cuţite n’au, întrebuinţează bricegele. Două cutii de
când se prepară urda, ca să nu se prindă pe fundul conserve, folosite pentru băut. Traiste pentru me­
căldării. O strecurătoare de tinichea (1,50 kgr.) rinde; ştergare şi feţe de masă cari sunt între­
cu care se ia urda fiartă dm zărul care rămâne în buinţate şi la strângerea caşului in crintă. O oală
căldare. Un cuţit de lemn cu coada lungă de 50 de lut, cu sare, spartă la gură. Două securi pentru
cm. pentru tăiatul urdei când dă în fiert. O teşilă tăiat lemne. Un bidon de tinichea cu gaz (petrol).
de urdă, un săculeţ în care se pune urda ca să se Un lămpaş cu gaz (felinar) care se agaţă de un
scurgă. Două strecurători din pânzî de cânepă perpeleac (un brad tânăr cu crăcile scurtate în
pentru strecuratul laptelui şi storsul urdei şi al chip de cuier) împlântat în dosul stânei. Se folo­
caşilor. O crintă pentru storsul caşilor, o cutie din seşte noaptea pe timp ploios ca să sperie ursul.
scânduri date la rândea, cu un şipot pentru scursul Are o învelitoare (apărătoare) din scoarţă de brad
zărului. E lucrată de un măsar (tâmplar) din care îl fereşte de ploaie. 4. In stână se mai găseşte