Page 29 - 1934-06
P. 29

TRAIAN HERSENI: STANA DIN MUNŢII FĂGĂRAŞULUI                            347

        îmbrăcămintea  pe  care  n’o  poartă  regulat  şi  schim­  grindă  şi  printre  bârnele  pereţilor:  un  băţ  îndoit
        burile  de  primenit:  cojoace,  cioareci,  căciuli,  bu-   pentru  adus  apă  (cobiliţa),  un  bătător  de  janţ
        boauă,  cămăşi  murdare  şi  o  pereche  de  opinci  de   pentru  prepararea  untului  (in  bădău),  un  frecău
        talpă,  încă  nelucrate.  5.  Un  sac  de  mămăligă  (un   pentru  brânză,  o  cruce  pentru  căldare.  Au  cinci
        sac  cu  mălaiu  sau  făină  de  porumb).  Două  putini   găleţi  de  muls,  într’una  ţin  jinţiţa  (e  pe  patul
        (ciubăre  cu  o  singură  toartă)  —  unul  cu  jintiţă   caşilor),  una  e  pentru  apă,  (se  ţine  jos),  trei  pentru
        acră,  celălalt  pentru  urzicile  porcilor.  Şapte  burdufi   muls  pentrucă  nici  ei  nu  sunt  decât  trei  in  afară  de
        de  brânză  între  15  şi  30  kgr.,  câţiva  în  scoarţă  de   strungar.  Pe  jos:  o  botă  închisă,  cu  apă,  două
        brad  de  3  până  in  5  kgr.  şi  câţiva  caşi  la  dospit,   ciaune  de  tuciu,  unul  de  12  kgr.  pentru  mămăligă,
        din cari urmează să se frământe brânza.          unul  de  5  kgr.  pentru  pregătitul  mâncării  (în  loc
          Trecem  la  stâna  din  Muchea  Drăguşului.  O  parte   de  cratiţă;  o  căldare  de  aramă  de  5  vedre,  pentru
        din  lucrurile  găsite  aici  sunt  aceleaşi  cu  cele  înfă­  fierberea  zarului  şi  închegarea  laptelui;  un  bădău
        ţişate  mai  înainte,  fiind  trecute  dela  un  frate  la   pentru  bătut  untul,  înalt  de  1,10  m.  In  fundul
        celălalt.  De  astădată  înfăţişăm  realitatea  aşa  cum   stânii,  sub  patul  caşilor,  se  găsesc  opt  burdufi  de
        am  găsit-o  ca  să  dăm  o  imagine  şi  despre  felul  de   brânză  intre  6  până  la  40  kgr.,  în  total  160  kgr.,
        aşezare  a  lucrurilor  în  stână.  In  fundul  stânii  se   cari  vor  fi  coborîţi  în  sat.  Pentru  bucătărie  au
        află  un  pat  de  caş,  făcut  din  bârne  de  brad  dintr’un   un  blid  mare  de  tablă,  smălţuit,  din  care  mănâncă
        perete  în  celălalt,  cu  capetele  in  crăpături,  înalt  de   laolaltă,  patru  cupe  (căni)  din  acelaş  material  ca
        80  cm.,  lat  de  90  cm.  Aici  se  păstrează  caşii  până   şi  blidul,  le  întrebuinţează  şi  la  băut  şi  la  muls,
        se  dospesc  şi  se  frământă  brânza,  vasele  de  bucă­  trei  linguri  de  fier  (au  avut  mai  multe,  dar  li  s’au
        tărie,  untul,  etc.  Pe  stânga  când  intri  de-a-lungul   prăpădit).  Pentru  tăiat  se  folosesc  de  bricege  —  are
        întregului  perete  se  găseşte  un  pat  de  dormit  şi  de   fiecare  câte  unul,  la  şerpar,  numai  baciul  are  un
        păstrat  hainele  făcut  din  şiţe  de  brad  aşezate  pe   cuţit  în  teacă  de  lemn,  pe  care  îl  poartă  tot  la
        două  bârne  in  lung  şi  două  în  lat,  pe  două  picioare   şerpar.  Apoi  un  cuţit  de  lemn,  pentru  tăiat  mă­
        bătute în pământ. E înalt  de 50 cm. şi lat de 60 cm.   măliga,  făcut  de  ciobani.  In  mijlocul  stânii  se  gă­
        Pe  dreapta  in  spre  fund  un  alt  pat  de  dormit,  făcut   seşte  un  scaun  de  lemn,  făcut  de  ciobani  dintr'un
        in  acelaş  fel  însă  mult  mai  scurt,  cât  jumătate   trunchiu  de  brad  cu  patru  crăci  retezate  potrivit  pe
        peretele,  partea  din  spre  uşă  fiind  ocupată  de  foc.   o  parte,  care  slujesc  de  picioare.  Sub  patul  din
        Pe  patul  acesta  se  găseşte  şi  crinta  (la  fel  cu  cea   stânga  se  află  o  vrediţă  (ciubăr)  pentru  zăr  la  porci
        descrisă  mai  înainte).  Pe  dreapta  in  spre  intrare  e   şi  o  cluxă  (cursă)  de  şoareci  făcută  de  baciu  din
        focul  de-a-dreptul  pe  pământ.  Bârnele
        peretelui  din  spre  foc  sunt  apărate  cu
        două  lespezi  de  piatră,  furca  cu  altă  les­
        pede.  Lângă  foc,  spre  mijlocul  stânii  e
        o  furcă  de  70  cm.  înălţime,  pe  care  se
        sprijină  cujba:  un  par  gros  diametru  10
        cm.,  aşezat  cu  un  capăt  pe  furcă,  cu  ce­
        lălalt capăt vârît între bârnele peretelui.
        De  cujba  de-a-dreptul  se  agaţă  căldarea;
        ceaunul  fiind  mai  mic  se  agaţă  de  un
        cârlig de lemn legat de cujbă cu o sfoară.
        Pe patul caşilor se găseşte caşul proaspăt,
        acoperit  cu  nişte  feţe  de  masă  ca  să  se
        dospească. Apoi, un sac cu urdă (de vreo
         15 kgr.); şteandul cu unt (un vas de lemn
        de  5  kgr.);  masa  (o  scoarţă  uscată  de
        brad  pe  care  pun  mămăliga  şi  ţin  mân­
        carea)  pe  care  am  găsit:  3  castraveţi  şi
        nişte  ceapă;  mai  departe:  un  ciur  sau
        o  sită  pentru  cernutul  mălaiului;  nişte
        sticle,  una  cu  chiag,  alta  cu  nişte
        doftorii  pentru  porci,  recomandate  de
        farmacist  şi  o  bucată  de  slănină.  Lângă
        patul  caşilor  se  află  un  ciubăr  mare  în  care  se   lemn,  căci  vin  şoarecii  şi  mănâncă  burdufii.  La
        pregăteşte  brânza  (se  frământă  caşii  cu  sare)  şi   streaşină  şi  pe  pereţi  se  găsesc  un  cântar  de  mână,
        din  care  se  bagă  în  burdufi  —  e  acoperii  cu   cu  cârlig,  pentru  cântâritul  brânzei,  o  foarfecă
        o  faţă  de  masă  (de  cânepă).  Agăţate  în  cuie  de   pentru  tuns  oile,  o  undrea  pentru  cusutul  sacilor
        lemn,  de  pereţi:  patru  traiste  de  ale  ciobanilor  în   şi  al  burdufilor  (pentru  burdufi  întrebuinţează  de
        care  îşi  ţin  haine,  un  săculeţ  pentru  urdă.  La  regulă ace de cojocărie), un ciocan de fier cu coada
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34