Page 30 - 1934-06

348 B O A B E D E G R Â U

dc lemn (mai dreg cu el câte ceva, uşa, paturile, muls mai intră cu piciorul în lapte, altele se îmba-
etc.), o pili pentru ascuţit securile (au două securi legă în găleată; pe timp ploios curge apa murdară
pe care le ţin de regulă afară lângă stână sau pe de pe coadă în vas, încât laptele după mulsoare
sub paturi), un ciuhălău pentru amestecatul zărului e mai întotdeauna murdar. Balega se scoate cu
şi al laptelui ca să nu se corlească (să nu se afume), mâna şi se aruncă; de restul murdăriei laptele e
o puşcă militară, veche, cu ţeava şi patul scurtate strecurat printr'o strecurătoare din sac de urzică,
ca să fie mai uşor de purtat şi de ascuns, (sperie cu pe care-1 cumpără cu sarea (e cu pânza mai rară
decât cei din sat). Strecurarea laptelui se face in
Interiorul Stânei stână, îndată după mulsoare, în căldarea cea mare
peste care se pune crucea, apoi pânza de strecurat.
După aceasta încep muncile de pregătire a brânrei
şi a celorlalte produse ale laptelui.
Laptelui strecurat i se dă chiag ca să se închege
(o lingură de chiag la o veadră de lapte). E nevoie
'
Pat de dormit [^ crin a cam de trei sferturi de ceas până prinde chiagul.
u
0 In răstimp nu e bine să scadă temperatura laptelui,
«/> rcrv 20........H Ţ?Tocul se cere căldura laptelui muls, de aceea se ţine
ro
a 3 y B căldarea lângă foc şi dacă e frig se acopere cu un
*—> 02 L
3
~3 <0 cojoc şi chiar se pune câte puţin deasupra focului.
Ca să nu cadă gunoaie în lapte, se ţine acoperit cu
Q_ 3 o faţă de masă. După ce s'a închegat laptele, se
0 90 > 060 Pat de dormit adună caşul cu mâinile, se pune într'o faţă de
masă şi se aşează in crintă, se stoarce răsucind
4 pânzătura cât mai strâns ca să se scurgă zărul şi
Desenul VII apa. După prima scursoare se frământă caşul şi se
pune sub greutate ca să se stoarcă mai bine. Se
ea sălbăticiunile), o vânturătoare sau şuflă de lemn, frământă aşa de trei ori. Când s'a stors bine caşul
pentru făină (o scot cu ea din sac şi o pun in ciaun), e luat din crintă şi se pune pe patul de caş unde se
un mestecător de mămăligă (un trunchiu de brad
tânăr, scurut şi cojit, lungime 40 cm.), o strecură­
toare pentru luat urda. De acoperiş e agăţată o
trăistuţă de pânză (de cânepă) în care baciul Ion
Poparad ţine un carnet cu însemnările stânii şi
contractul cu ciobanii. Toate uneltele sunt din
lemn de brad, numai beţele sunt din frasin, corn,
sânger etc. Cu excepţia strungarului toţi au ceasuri
de buzunar pe care le poartă la şerpar.
Mânzările şi economia lor. In afară de lână,
întreg folosul oieritului se trage de pe urma laptelui.
De aceea mânzările (oile cu lapte) constituesc
punctul central al oricărei gospodării păstoreşti.
Ele fac ciopor aparte şi sunt ţinute la stână spre
deosebire de toate celelalte. Până la Sfântul Ilie
(socotit dela urcatul la munte) oile se mulg de trei
ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, vreo nouă
săptămâni. Pe urmă numai de două ori pe zi,
dimineaţa şi seara, pentrucă li se împuţinează lap­
tele şi slăbeşte păşunea. Mulsoarea de dimineaţă
ţine dela ora patru la şase, cea dela amiazi dela
unsprezece la ora unu, cea de seară dela şapte la
opt jumătate — primele mulsori ţin mai mult pen­ Desenul V I I I
trucă şi oile dau lapte mai bine.
Laptele se mulge în găleţi anume făcute pentru lasă cel puţin trei zile ca să se dospească bine.
muls, — cu toarte mici găurite prin care se intro­ Caşii dospiţi se frământă cu ajutorul frecăului in
duce o sfoară şi se întinde deasupra gurii ca să se ciubăr, apoi li se dă sare şi în chipul acesta se face
agaţe câte o cană de ea, pentrucă nu se mulge brânza. Ca să iasă brânza bună, spune baciul Ion
de-a-dreptul în găleată, ci în cană, ca să nu stro­ Poparad, trebue să fie curate vasele şi mesele
pească laptele şi să înmoaie mai uşor ţâţa oii în (acestea să fie bine spălate şi rase de grăsime),
lapte, când se mulge greu. Oile cari nu stau la laptele să nu fie nici prea tare încălzit ca să se opăre