Page 32 - 1934-06

350 B O A B E D E G R Â U

cu un cuvânt pentru transport. Le zic « Calule », nu poate lua oaia. Câinii, după cum am văzut, latră
iar măgăreţei « Iapă * — in batjocură « Girafă ». diferit la urs, lup sau om, încât ciobanii cunosc
Doi măgari in 1932 erau proprietatea unui avocat după lătrat primejdia. Câinele cel mai bun e Bălan
din Făgăraş; ii ţine Poparad şi-i trimite stăpânului al mânzărarului Vaier Codru. Câine bun, ne spune
când are nevoie de ei pentru excursii în munţi. baciul Ion Poparad. e « cel care simte întâiu,
Măgarii duc până în 40 de kgr. in spate. Are aleargă şi se duce de capul lui cu oile, când îl
strigă ciobanul înţelege, e cuminte
(deştept) şi-şi dă silinţa pentru toate «.
Câinii dela stână nu muşcă oamenii,
decât dacă sunt « hâdărîţi », întărâtaţi
sau vine cineva la stână când lipsesc
toţi ciobanii de acasă. La sterpari e
unul care muşcă şi o menii pe furiş
(în 1932), — îi zic Hoţul, pentrucă mai
fură şi de ale mâncării, tor pe furiş.
La câini uneori li se taie coada de mici,
uneori vârful urechilor — «simt un pic
mai bine şi apoi stă rău la câne cu coada
lu-gă după oi», afirmă Ion Poparad. Se
taie coada sau urechile cu foarfecă, mai
ales pe timp înourat, în credinţa că « nu
cu ge aşa de mult sânge ».
In 1929 am găsit trei porci, în 1932:
şapte porci, (două scroafe cu cinci pur­
cei fătaţi de ac să). Ii îngrăşase cu zăr,
spălătură, urzici şi iarbă. Le merge
foarte bine la munte, mai ales pur­
Măgarii cu sacii desigiţi şi ciobanul cu reciiul pe umeri ceilor, pentrucă scroafele sunt supte.
Zărul care rămâne în căldare după
fiecare câte o şea de lemn afară de unul, căruia în ce se scoate urda şi prima scursură se lasă un
lipsă de şea i-au făcut un samar. Povara se pune timp ca să se ăcească şi se dă la porci.
în desagi; chiar sacul cu mălaiu nu se umple, se Sterpele şi sterparii. In 1929 aveau 580 de sterpe
suceşte la mijloc şi în chipul acesta se desăgeşte. (oi fără lapte) în acelaş loc ca şi în 1932, spre
Au pentru fiecare măgar obângi din recăle slabe, Crin ă pe Muche, cu patru ciobani şi şapte câini,
le pun sub şea ca să nu-i glodească şi chingi ca să numai că aveau şi bordeiu. In 1932 sterpele erau
strângă şeaua. Ca să nu alunece şeaua înainte sau mai sus ca stâna, pe acelaş munte la golişte. Nu
înapoi după cum e urcuş sau coborîş, i se pun şi-au făcut bordeiu; pe timp de ploaie mare se
pohilc din curele sau sfoară, cari se trec pe după trăgeau la casa de vână'oare aşezată ceva mai la
coada sau. pieptul animalului. Unul din măgari vale, aproape de punctul în care încep; golul,
poartă clopot de fier ca să-i găsească mai uşor pe adică se isprăveşte pădurea. Ţin brânza sub co­
timp de noapte, pe ceaţă sau prin pădure; se iau joace, pe jos, din care pricină le-au mâncat-o de
după sunet. câteva ori câinii. Aid pasc mioarele, mieii şi ber­
In 1929 stâna avea cinci câini: Bojor, de opt ani, berii. Mioarele sunt 01 de un an, prea tinere ca să
Negru sau Pletea de patru ani, Năvac de trei ani, nască, amestecate cu oi mai bătrâne, dar sterpe.
leva şi Neamţu de câte un an. In 1932 tot cinci Fac ciopor aparte de mieii din ăst an şi pasc
câini mari, dar în plus şapte căţei. Câinii mari: aparte. Totuş cele două ciopoare dorm aproape
Bălan de patru ani al lui Vaier Codru, o căţea Eva unul de altul, iar ciobanii fac gospodărie împreună.
a baciului, de patru ani, cu cinci căţei fătaţi de Berberii pasc cu mieii, pentrucă sunt mai grei,
vreo zece zile, o căţea Caciora, a lui Ion Bogdan, iar mioarele merg în locurile cele mai primejdioase.
de şase ani, cu doi căţei de câte o lună, un câine, Sunt daţi în oi numai după ce coboară la şes,
Cercel, al baciului, de nouă luni, unul alb, al atunci se fac mai multe cârduri şi se iau berbecii
strungarului N. Rogozea, tot Bălan. Căţeaua a pentru fiecare cârd ca să mânzească oile. Dacă se
fătat căţeii la munte în pădure, sub o stâncă, la amestecă întâmplător cele două ciopoare ale ster-
vreo 20—30 m. dela stână, stăpânul le-a potrivit parilor, le aleg îndată, nu le lasă aşa.
apoi locul ca să fie feriţi de ploi şi de vânturi. Nu şi-au făcut bordeiu pentrucă e mai greu de
Câinii sunt întrebuinţaţi pentru paza oilor, sunt făcut la golişte unde nu se găsesc lemne şi trebue
toţi câini ciobăneşti, flocoşi. Noaptea când vin să-l facă din pietre şi glii de pământ, din brazde.
sălbăticiuni la oi câinii trezesc ciobanii din somn Toate lucrurile le stau sub cerul liber lângă o
cu lătratul şi alungă sălbăticiunea în pădure, încât stâncă, acolo sunt apăraţi şi ei de vânturi. Parul