Page 38 - 1934-06

35$ B O A B E D E G R Â U

bândeşte intr'o vară atâta cât se cere. Se întâmplă mi lei. Ioan Sitea. Ceoban la mioare cu Simbria
ani răi de cumpără brânza ca să dea la oameni. de 3000 lei 10 oi scutite 5 kg. de brânză. Sânt
In deobşte însă se câştigă. Când merge bine, de obligat a păzi cârdu de mioare cărei iau în
proprietarul stânii câştigă într’o vară până la samă şi a răspunde de feste care oai cum răs­
10.000 de lei. punde şi arândaşul. Vaiere Codru * (numele sunt
In 1932 proprietarii oilor au plătit 30 de lei şi iscălituri).
un cop de mălaiu (porumb) pe cap de oaie. Stă­ Simbriile ciobanilor în 1929: Ion Gh. Poparad
pânul stârni a dat tot câte două kgr. de brânză 6000 lei pe vară. Samuilă Poparad, 5700 lei. Vaier
pentru o mânzare. Ei urdă nu dau cum se dă în Rogozea, 3000 lei. Neculae Rogozea, 2000 lei.
alţi munţi, decât celor cu oi mai bune. In 1932 Sterparii: Vasile M. Jurcovan, 6700 lei, Adam
n’au dat decât celor din comuna Olteţ, câte un Rogozea, 5000 lei, Ion Bogdan, 6700 lei, Ion
sfert kgr. de urdă, având de acolo vreo 60 de oi. Sitea 4000 lei. Pentru oile proprii au plătit ca ori­
Urda rămâne astfel proprietarului de stână. Mă­ care altul. Simbria se plăteşte la sfârşit încât
laiul care se cuvine, se dă cu începere dela Sân- folosesc banii la gospodăriile lor sau ale părin­
Petru, până atunci dă arendaşul muntelui din- ţilor. Peste vară cheltuesc puţin. In 1932, baciului
tr’al său. Ion Poparad i s'a socotit 3000 lei pe vară (trei
După un obiceiu apucat din bătrâni, stăpânul luni), dar e fiul proprietarului şi a condus el,
stânii nu dă socoteală de oile prăpădite. Dacă încât de fapt n’a luat banii. Vaier Codru, 3000
rămâne pielea cu semnele oii, o dă proprietarului lei, 15 oi scutite de plată, 5 kgr. brânză şi 5 kgr.
respectiv ca dovadă că au mâncat-o sălbăticiunile urdă. Ion Bogdan, 3000 lei, 10 oi scutite, 5 kgr.
sau a căzut pe stânci. Nu se mai plăteşte pentru brânză, 5 kgr. urdă. Neculae Rogozea, 2000 lei
ea şi nid brânză nu se mai dă. afară dacă n’au o 10 oi scutite, 5 kgr. urdă. Sterparii: Matei Jur­
învoială anumită. Fără ca să rămână vreun semn covan, 3000 lei, 10 oi scutite, 5 kgr. de urdă. D.
se întâmplă foarte rar, dar nici atunci nu răspunde Andreiaş, 2600 lei, 5 oi scutite, 5 kgr. urdă. I.
nimeni de ele. « Merge pe încredere. Mai fac gură, Sitea 3000 lei, 10 oi scutite, 5 kgr. brânză. S.
dar rămâne cu ce face » (Ion Poparad). Poparad, 3000 lei, 10 oi scutite, 5 kgr. urdă. Li
Pieile pentru burduf le cumpără stăpânul stânii se dă în afară de aceasta mâncarea. Pentru oile
de prin sat pe urdă. Când împarte brânza nu dă scutite nu mai plătesc nici bani, nu mai dau nici
si pielea burdufului, o păstrează. Cei cari au porumb. Simbria cea mai mare o are Vaier Codru
brânză multă, şi vor să şi-o capete în burduf, dau pentrucă e vătaf, aleargă mai mult, are grijă de
ei pielea mai din vreme. toate, a dat însă porumbul pentru oile lui de
De regulă nu fac acte scrise. Totuş în 1932 au bună voie, încât cam tot acolo vine ca ceilalţi.
făcut şi un contract scris, dar nu l-au iscălit decât Lui Sitea ar fi trebuit să-i dea urdă, dar n’a vrut,
o parte. Au încredere unul într'altul * şi fără scri­ a cerut brânză. Ciobanul care are mai puţine oi
soare * şi se ţin de învoială. Iată copia (cu orto­ decât ii sunt scutite prin învoială aduce altele
grafia păstrată): « Contract. Care s'au încheiat între dela rude şi el ia banii.
arândaşu de munte şi proprietari de oi din comuna La Sf. Maria stil vechiu (28 August) sau acum
Drăguşu ieu arândaşu de munte mă obligu a lua în Duminica sau sărbătoarea cea mai apropiată,
oile pe vara anului 1932 în păşunatul muchia stâna se desface. Coboară cu o zi înainte toate
muntele comunei Drăguşu. ieu ca arândaşu de oile în sat, tot în ciopoare aparte. Pun tot pe
munte Ghiorghe Poparadu mă de obligu a da de măgari şi mai iau şi ciobanii în spate, încât nu
fiete care mânzare două chlograme de brânză mai lasă nimic la munte. Oile nu mai pasc în
bună din burdufu fie la căzu că brânza nui bună timpul acesta de loc. A doua zi (de regulă o zi
o plătescu cum să plăteşte pe piaţa Făgăraşului de sărbătoare) vine fiecare om să-şi ia oile; le
la toamnă, noi Proprietar de oi ne obligăm a bagă într'un ţarc pe câmp sau în once loc închis
plăti de feşte care oaie 30 lei şi un cop de cucu- şi se aleg oile. Ciobanii întră între oi şi le aleg
ruzu. proprietari de oi au drep după legile a pe comune, apoi fiecare proprietar îşi alege oile
alegie doi oameni So fie de faţă cându să mulgu ajutat de ciobani. In aceeaş zi se dă toată brânza
oile şi so dau în sterpe la 8 zâle fiindu şi ciobani care e de dat, precum şi simbria ciobanilor şi se
de faţă Ia căzu că sa prăpădi vreo mânza după plăteşte arenda muntelui. Proprietarii oilor dau
Simpetru ieu sântu dator săi dau brânza deplin şi ei tot ce au de dat, bani şi porumb încât se
şi oaia se plăteşte de plin. la simpetru se dă încheie totul. Ziua aceasta e zi de mare învălmă­
brânza jumătate şi proprietari de oi să de o cu- şeală. * Azi am avut un val foarte greu, veneau
curuzu. la căzu că sor ivi o boală între oi va fi câte doi-trei să-şi ia oaia şi n’o cunoaşte, de ne-a
motivu de inţelesu. Ciobani scrişi de mai jos va zăpăcit pe toţi. I-am dat în lături să le alegem
fi răspunzabili şi ăl mic ca şi ăl mare de cârdu noi, dar n’aveam cu cine vorbi deloc * — ne-a
cărei ia in samă pe cum e şi orândaş de munte. spus Matei Jurcovan în ziua când s'au ales oile.
Ciobani. Iieu Ioan Poparadu bariu sântu de Se mai întâmplă şi certuri, pentru oile prăpădite,
obligatu a face brânza bună cu simbria de 3000 pentru brânză etc.