Page 39 - 1934-06

TRAIAN HERSENI: STANA DIN MUNŢII FĂGĂRAŞULUI 357

După această dată stăpânii oilor fac ciopoare şi legăturile dintre ele, sunt de cel mai mare in­
de câte ioo—150 de oi, amestecate şi le dau în teres. Pentru sociologia poporului românesc inte­
paza ciobanilor (aceiaşi sau alţii, cari vor să se resul acesta e şi mai vădit. Satele şi stânile, plu-
apuce). Plătesc până în 5 lei pentru o oaie şi un găritul şi păstoritul, ţăranii şi mocanii, răspund
cop de cucuruz. Se fac până la zece ciopoare. în fapt celor două tipuri de civilizaţie etnică româ­
Se păzesc pe hotarul satului până dă zăpada. Fie­ nească, peste care oraşele au suprapus un al treilea
care cioban face pentru cioporul lui un ţarc pe tip, lipsit însă de orice trăsătură etnică. In orice
câmp şi doarme acolo cu oile. îşi fac ţarcurile caz ne găsim în prezenţa unor unităţi de viaţă
pe locurile proprii şi le mută dintr'o parte în socială cu neputinţă de ocolit în studiul morfo­
alta pentru gunoire. Adeseori, cum am arătat, le logic al societăţii româneşti. E destul să ne gân­
păzesc numai pentru aceasta. La hotar ajunge dim la felul de traiu şi la ocupaţiiie zilnice ale
un singur cioban de ciopor. Ciopoarele se for­ fiecărui tip ca să bănuim deosebirile dintre ele
mează de obiceiu după vecinătăţi. şi natura lor originală. Lăsând la oparte oraşul,
Când dă zăpada fiecare stăpân îşi ia oile acasă viaţa ciobănească nu cunoaşte felul de trudă tru­
şi le ţine cu fân. Se ţin sau afară în curte, pe pească a plugarului, munca grea a câmpului,
paie, sau în grajd, «care cum are şi cum poate», mărginirea la o bucată oarecare de pământ, peste
până în primăvară când le trimite iară la munte. care trebue să stea aplecat mereu, în înţelesul
Incheere. De încheere, poate nu e tocmai de adevărat al cuvântului, arându-1, săpându-1, cule-
prisos să arătăm, in câteva cuvinte, cum credem gându-1. In schimb nici viaţa de sat nu cunoaşte
că vor trebui îndrumate în viitor cercetările socio­ greutăţile vieţii păstoreşti, deşi par a fi mai pu­
logice privitoare la viaţa păstorească şi ce anume ţine, alergătura, ploile, furtunile, asprimile mun­
probleme vor putea fi deslegate pe calea aceasta. telui şi lupta directă cu sălbăticiunile. Şi tot aşa
Cu alte vorbe, trecem la întrebuinţarea teore­ nu se potrivesc în privinţa părţilor uşoare ale
tică a materialului înfăţişat. vieţii. Stâna nu cunoaşte sărbătorile, praznicile,
Am spus şi întărim cele spuse; că faptele culese petrecerile; satul nu cunoaşte răgazul, hoinăreala
de noi, ca şi cele in deobşte cunoscute, sunt neîn­ şi gândurile slobode. In sat viaţa este a obştei,
destulătoare pentru a alcătui vreo învăţătură de insul nu este decât o fărâmă neînsemnată din
cuprins general. Aceasta nu vrea să însemneze fiinţa ei; la stâni viaţa e mai neatâmată, mai sin­
că n’avem cercetări despre stâni şi păstorie vred­ guratică, mai a fiecăruia, aici legătura e mai strânsă
nice de luat în seamă, dimpotrivă numărul lor cu firea înconjurătoare decât cu oamenii. Din în­
e destul de mare şi mai nici una nu
este lipsită de valoare, numai că în
făptuitorii lor simt din alte tărâmuri
decât al sociologiei. Purtaţi de intere­
sul ştiinţei lor, geografii, etnografii şi
folcloriştii au strâns mult material, cu
multă râvnă şi pricepere, dar n'au cău­
tat, pentrucă nici nu puteau s’o facă,
deslegarea unor probleme care nu erau
ale lor. Sociologia va găsi în acest
material un ajutor de netăgăduit, dar
nimic mai mult. Ceea ce nu poate să
însemneze decât că sociologia trebue
să-şi strângă singură faptele de care are
nevoie. Pe drumul acesta ne găsim insă
cu totul la început. Aici se află pri­
cina pentru care suntem siliţi să ne
mulţumim deocamdată cu o simplă ipo­
teză de lucru, in locul deslegărilor şi
tâlcuirilor; ipoteză care poate va fi
cândva întărită de fapte, dar nu mai
puţin va putea fi înlăturată cu desă­
vârşire. E bine să nu pierdem nicio
clipă din vedere soarta aceasta nehotărîtă a gân­ deletnicirile acestea două: piugăritul şi ciobămtul,
durilor noastre, aceeaş pentru orice ipoteză. nasc cu necesitate forme originale şi diferite de
Stâna înfăţişată ne desvălue o realitate alta viaţă. Pentrucă e greu de crezut că lucrurile nu
decât a satului şi totuş nu cu totul străină de se leagă între ele, — pe deosebirile de ocupaţii
ea. Pentru sociologie aceste două tipuri de viaţă şi de luare de contact cu natura, se structurează
socială — viaţa de păstor şi viaţa de plugar — ca altfel viaţa fiecărui tip in parte. Cele înşirate de