Page 40 - 1934-06

358 B O A B E D E G R Â U

noi sunt simple apropieri, nu trăsături propriu înrâurească viaţa de sat şi pe altă cale decât a
zise. Stabilirea deplină a celor două tipun este o numărului mai mare, prin insăş alcătuirea şi
treabă de împlinit. Lucrurile se petrec aşa însă felul lui de a fi. Viaţa de păstor se va putea do­
numai în teorie. In fapt nu se găsesc decât rar tipuri vedi mai prielnică îndeletnicirilor spirituale decât
curate. De aceea sociologia va trebui să urmă­ cea de plugar. La stâna înfăţişată, Matei Jur-
rească şi amestecul celor două tipuri, ca şi înfă­ covan, singurul cu ciobănie lungă, este un ade­
ţişările lor de fiecare dată. Stâna din Drăguş este vărat gânditor şi în aceeaş măsură un păstrător
o pildă destul de lămuritoare. Ea nu este o rea­ de tradiţie şi cultură populară românească stră­
litate curat ciobănească, ci îndeletnicirea lătu­ veche. Poate că e doar o excepţie, datorită însu­
ralnică a unor plugari. Pentrucă aşa cum există şirilor personale, dar s’ar putea şi altfel, viaţa
oieri şi plugari cari nu trăesc decât de pe urma insăş pe care a dus-o să-l fi împins spre întrebări
oilor sau a ogorului, există şi oieri cari se înde­ şi deslegări mai multe. O cercetare mai de aproape
letnicesc întâmplător cu plugăria sau plugari cari s’ar putea să descopere împrejurări mai prielnice

Valea Sâmbetn vizuti de pe Muchea DrAguşului

se apucă din când în când de ciobănie. Faptul producţiei spirituale (artă, folclor, ştiinţă şi filo­
acesta împreună cu legăturile neîntrerupte dintre sofic populară) în viaţa păstorească decât în cea
cele două realităţi vor lămuri poate, vreodată, plugărească. Răspândirea acestor producţii în viaţa
multe din problemele ridicate, dar nedeslegate sătească, până Ia colorarea acesteia cu trăsături
încă de cercetările vieţii noastre naţionale. Mai puternic păstoreşti, n’ar înfăţişa o prea mare
ales în limbă şi folclor se simte o puternică în­ taină. Legătura între cele două tipuri de viaţă
râurire păstorească. Faptul acesta poate să însem­ este o înlesnire firească, iar direcţia înrâuririi se
neze, cum s’a spus, că înainte vreme întreg po­ impune prin numărul producţiilor şi noutatea lor.
porul românesc s’a îndeletnicit cu păstoria, — Ciobanii îşi poartă pretutindeni cântecele şi cre­
cele două tipuri de viaţă etnică românească nu dinţele şi le răspândesc prin comunicativitatea
sunt decât treptele unei desvoltări dinspre noma­ care e destul de cunoscută. Pentru sat multă
dism spre aşezări statornice. Elementul păstoresc vreme faptul acesta a putut să însemneze singurul
în cultura poporului nostru ar fi o rămăşiţă din mijloc de a afla un cântec nou, un cântec din
vremuri în care cel dmtâiu o cuprindea pe cea altă parte, alte lămuriri despre lume şi viaţă,
din urmă. Dar acelaş fapt poate să însemneze sfaturi necunoscute pentru necaz sau nenorocire,—
şi altceva. Tipul păstoresc de viaţă ar putea să aduse azi din milităne, sau de drumeţi (destul