Page 55 - 1934-06

C R O N I C A 373

ci oi-a.n apropiat di aczaatâ năzuinţă? M’am amestecat livezilor, din creşterea vitelor ţa din tăiatul pădurilor. Numele
intre lucrători ţi am pus mina la treabă, răsfoiesc toate do­ însuţi aminteşte cu totul de altceva decât de îndeletnicirea
cumentele, dările de seamă, cronicile, hărţile, tablourile, dia­ năvodarilor.
gramele, fotografiile pe care le-au adus cu ei, ţi iată că, din Cu toate acestea, cadrul geografic se răzbună şi Văcărenii
amintiri ţi din date, se alcătueşte o vedere destul de limpede rămâne un sat de apă. Aproape toată viaţa oamenilor e hotă-
ţa de îmbucurătoare a ceea ce s'a făcut. ritâ şi colorată de baltă. Gardurile sunt făcute din stuf. Uli­
Văcârenu a fost ales, intre alte zece sate, ca o aşezare ome­ ţele, afară de şoseaua naţională, simt adevărate ălbii de şi-
nească de apă. Pentru cine vine ca noi, intliu pe şoseaua voaie, pe care apele, când plouă, se scurg rupând şi innecând

La apă, in gârla satului

Gbecetului, printre sălciile îngroşate de umezeala pămân­ spre luncă. Femeile urcă şi coboară toată ziua la gârlă, de unde
tului ţi printre revărsările Dunării, cu munţii Mâcinului aduc nu numai apă de spălat, dar şi apă de bâut in tingirile
înainte vineţi şi crestau de bătrâneţe, şi mai târziu pe drumul de aramă legănate in cobiliţâ şi ocolind de multe ori cele
de coastă care duce pnn satele Jijtla şi Garvănu! cu lunca şase fântâni ale satului. Când creşte Dunărea şi se varsă in
dedesubt plină de oglinda bălţilor, jepşdor ţi gârlelor, de­ baltă, vitele trebue să plece de pe islaz şt toată partea de jos
parte până sub Galaţi ţi Reni, Văcărenii e aşteptat într'adevăr a grădinilor şi curţilor e innccatâ. Drumul la Galaţi se în­
ca un popas intre ape. Oamenii au in ei ceva pescăresc, dela trerupe. Din stufăriş şi din ghioluri vin peste sat ţânţarii
înălţimea uscăţivă şi ochii ageri, de atâtea ori albaştri, până cari dau frigurile. Foarte mult din firea oamenilor, can au
la portul, cu haine întunecate şi aspre, mai mult lipite de tot timpul înaintea ochilor o zare de apă, fire mai dârzâ, mai
trup, şi cu brâu! lat şi încins de multe ori, ca să ţie bine şalele. de sine stătătoare şt mai mândră, se bagă de seamă şi la Vâ-
Berzele încearcă să-şi lucreze cuib până pe turla bisericii cârcni. Pot să nu aşeze vintire, să nu arunce prostovoale şi
cu hramul Sf. Nicolae, care e, alături de Sf. Andrei, ocroti­ să nu tragă la năvoade decit 23 din ai lor, cu copii şi neveste,
torul corăbieriior. Dar ia o scormonire mai de aproape, stările duşi in baltă in 32 de bărci mari. Balta a fost mai puternică
parcă s*ar descoperi altele. Din 395 de familii câte numără şi şi-a pus pecetea ei asupra întregului sat.
satul, cu 2164 de suflete, 311 sunt de plugari şi numai 23 Echipa studenţească s’a silit să se facă, in cele trei luni,
de pescan. Alături de cele 2500 hectare, căt are locul de ară­ una cu această viaţă. Ea avea in alcătuirea ei un student in
tură, de livezi şi de păşune, bălţile nu cuprind decât 510. medicină, alături de care a venit foarte curând un medic,
Oamenii trăiesc mai ales din munca pământului, din rodul întâia ispravă a echipei a fost un dispensar aşezat intr'o odaie