Page 56 - 1934-06
P. 56

3 7 4                              B O A B E   D E   G R Â U


             firi  alţi  întrebuinţare  dela  primim,  pe  care  numai  a  doua   credere  aproape  religioasi,  care  e  ca  înşişi  jumitate  vinde­
             zi  dela  sosire,  localnicii  au  văzut  cu  mirare  cum  studentele   care.
             o  lipeau,  o  spoiau  ţi  o  spilau,  iar  unul  din  studenţi  o  dichisea   Daci  ne-am  putut  gândi,  in  organizarea  medicali,  la  doi
             cu  medicamente  şi  cu  putinţe  de  consultaţii.  Nu  vreau  si   medici,  unul  care  si  caute,  adici  si  se  îngrijească  de  boali.
             mi  opresc  nici  la  condica  ţinuţi  zilnic  şi  nici  la  tablourile   iar  altul  igienist,  care  si  nu  ne  lase  si  ajungem  la  boali  şi
             statistice  sau  la  curbele  lucrate  dupi  ea,  de  unde  s'ar  putea   si  se  îngrijească  de  sănătate,  la  sate  se  vede  mai  cu  seamă
             urmiri  felul  boaklor  cari  macini  un  sat  românesc  de  astizi   citi  trebuinţă  e  de  medicul  social  care  si-i  cupnndi  pe  amân­
             şi  sutele  şi  miile  de  ciutiri,  de  iniectii,  de  intervenţii  sau  de  doi: omul venit la dispensar, trebuc urmărit şi acasă, copilul.










































                                    O încercare cu sătenii, la triorul adus de echipa studenţească

             sfaturi  medicale,  date  de  dimineaţa  până  noaptea,  ca  si  se   carc  a  trecut  cu  bine  primejdiile  naşterii,  supraveghiat,  ca
             zăgăzuiască  acele  boale.  Mi-e  mai  la  îndemână  sâ-mi  aduc   să  nu  fie  răpus  de  celelalte,  satul  şi  gospodăria  ţinute  necon­
             aminte  de  mulţimea  oamenilor  din  Vâcireni  şi  din  alte  sate,   tenit  sub  ochi.  Studentul  medicinist  al  echipu  a  căutat  să
             cari  se  adunau  şi  aşteptau  să-i  ajungi  rândul,  înaintea  uşci   facă  însuşi  o  inventariere  medicală  a  tuturor  locuinţelor  şa
             tainice  de  după  care  le  putea  veni  sănătatea.  Văd  încă  pe   să  puni  intr'o  fişă  sanitară  gospodărie  cu  gospodărie.  Cu
             bărbatul  tânăr  speriat  de  întâia  naştere  a  nevestei,  care  se   acest  prilej,  fiecare  anchetă  parţială  s’a  schimbat  intr’o  lecţie
             repede  in  curtea  cu  bolnavi  şi  cu  nepăsători,  şi  vrea  numai   de igienă, şi de mai bună aşezare a casei şi a acaretelor.
             decât  să  ducă  pe  medic  la  el  acasă.  Sunt  martor  la  frângerea   Alături  de  medicul  de  oameni  a  lucrat  medicul  de  animale.
             de  mâini  a  unei  mame  care  avea  un  copil  nebun  primejdios,   Satul  Vâcireni  are  peste  4000  de  vite  de  tot  felul  şi  aproape
             intre  alţi  copii  nevinovaţi.  Toată  lumea  aceasta  se  încrede   7000  de  pisări,  a  căror  bună  stare  priveşte  pe  ţăran  foarte
             în  ştiinţă  şi  se  îngrămădeşte  la  izvoarele  ci  de  viaţă.  Nu  e   de  aproape.  Un  veterinar  isteţ,  care  se  invoia  si  se  ducă  nu
             nevoie  decât  de  un  serviciu  omenos  şi  priceput,  ca  si  o  aduci   numai  pe  islaz,  la  cirezi  şi  la  turme,  dar  si  cerceteze  aproape
             şi  s’o  câştige.  Chiar  daci  nu  toţi  se  pot  hotărî  si  urmeze  un   fiecare grajd şi coteţ şi si pună mâna, ori de câte ori era nevoie,
             tratament  lung  şi  dureros  şi  atâţia  bat  încă  marginile,  uitân-   a  putut  si  facă  mult  bine.  Şi  aici  a  fost  vorba  de  injecţii  şi
             du-se  şi  ispitind,  pârtia  e  făcută.  Poate  că  săteanul  se  duce,   de  tratamente  medicale,  dar  mai  ales  de  o  întreagă  organizare
             atunci  când  il  are,  mai  grăbit  la  medic  decât  orişeanul  şi,   de  îmbunătăţire  a  soiurilor,  prin  aducere  de  prăsitori  mai
             in  tot  cazul,  il  priveşte  cu  mult  maj  multă  încredere,  cu  o  în­  de neam şi prin răsplătirea ţăranilor cari işi îngrijeau mai
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61