Page 56 - 1934-06
P. 56
3 7 4 B O A B E D E G R Â U
firi alţi întrebuinţare dela primim, pe care numai a doua credere aproape religioasi, care e ca înşişi jumitate vinde
zi dela sosire, localnicii au văzut cu mirare cum studentele care.
o lipeau, o spoiau ţi o spilau, iar unul din studenţi o dichisea Daci ne-am putut gândi, in organizarea medicali, la doi
cu medicamente şi cu putinţe de consultaţii. Nu vreau si medici, unul care si caute, adici si se îngrijească de boali.
mi opresc nici la condica ţinuţi zilnic şi nici la tablourile iar altul igienist, care si nu ne lase si ajungem la boali şi
statistice sau la curbele lucrate dupi ea, de unde s'ar putea si se îngrijească de sănătate, la sate se vede mai cu seamă
urmiri felul boaklor cari macini un sat românesc de astizi citi trebuinţă e de medicul social care si-i cupnndi pe amân
şi sutele şi miile de ciutiri, de iniectii, de intervenţii sau de doi: omul venit la dispensar, trebuc urmărit şi acasă, copilul.
O încercare cu sătenii, la triorul adus de echipa studenţească
sfaturi medicale, date de dimineaţa până noaptea, ca si se carc a trecut cu bine primejdiile naşterii, supraveghiat, ca
zăgăzuiască acele boale. Mi-e mai la îndemână sâ-mi aduc să nu fie răpus de celelalte, satul şi gospodăria ţinute necon
aminte de mulţimea oamenilor din Vâcireni şi din alte sate, tenit sub ochi. Studentul medicinist al echipu a căutat să
cari se adunau şi aşteptau să-i ajungi rândul, înaintea uşci facă însuşi o inventariere medicală a tuturor locuinţelor şa
tainice de după care le putea veni sănătatea. Văd încă pe să puni intr'o fişă sanitară gospodărie cu gospodărie. Cu
bărbatul tânăr speriat de întâia naştere a nevestei, care se acest prilej, fiecare anchetă parţială s’a schimbat intr’o lecţie
repede in curtea cu bolnavi şi cu nepăsători, şi vrea numai de igienă, şi de mai bună aşezare a casei şi a acaretelor.
decât să ducă pe medic la el acasă. Sunt martor la frângerea Alături de medicul de oameni a lucrat medicul de animale.
de mâini a unei mame care avea un copil nebun primejdios, Satul Vâcireni are peste 4000 de vite de tot felul şi aproape
intre alţi copii nevinovaţi. Toată lumea aceasta se încrede 7000 de pisări, a căror bună stare priveşte pe ţăran foarte
în ştiinţă şi se îngrămădeşte la izvoarele ci de viaţă. Nu e de aproape. Un veterinar isteţ, care se invoia si se ducă nu
nevoie decât de un serviciu omenos şi priceput, ca si o aduci numai pe islaz, la cirezi şi la turme, dar si cerceteze aproape
şi s’o câştige. Chiar daci nu toţi se pot hotărî si urmeze un fiecare grajd şi coteţ şi si pună mâna, ori de câte ori era nevoie,
tratament lung şi dureros şi atâţia bat încă marginile, uitân- a putut si facă mult bine. Şi aici a fost vorba de injecţii şi
du-se şi ispitind, pârtia e făcută. Poate că săteanul se duce, de tratamente medicale, dar mai ales de o întreagă organizare
atunci când il are, mai grăbit la medic decât orişeanul şi, de îmbunătăţire a soiurilor, prin aducere de prăsitori mai
in tot cazul, il priveşte cu mult maj multă încredere, cu o în de neam şi prin răsplătirea ţăranilor cari işi îngrijeau mai