Page 57 - 1934-06

C R O N I C A 375

bine vitele, precum şi prinţr'o frumoasă acţiune de educare tocmai pentrucâ satul apare drept o comunitate de muncă,
şi de îndrumare. să pună in mişcare cerul şi pământul ca să îmbunătăţească
Studenţii dela Oficiul Naţional de Educaţie Fizică au făcut, felul de muncă al oamenilor. Trei studenţi agronomi, ajutaţi
împreună cu medicii, deşi intr'un domeniu mai zâmbitor, şi îndrumaţi de un inginer, sporiţi de un gospodar ca medicul
o treabă tot atât de însemnată in sine. cât şi prin neaşteptatele veterinar, amândoi cu reşedinţa in judeţ şi cunoscându-1,
putinţe pe care le lasă să se întrevadă. Ei s'au îndreptat mai şi încadraţi de camera agricolă. însemna o punere la un loc
cu seamă către copii şi flăcăi. Educaţia fizică şi sporturile, de nu se poate mai prielnice împrejurări. Faptele au fost
pe care suntem porniţi să le credem potrivite numai pentru vrednice de atâtea silinţe. '
tineretul oraşelor, potrivite sau mai bine primite, s'au do­ Cine a intrat in sat in vreuna dm zilele lui Iulie a fost izbit
vedit dela întâia încercare programatică tot atât dela locul de mulţimea oamenilor şi a căruţelor care se adunau pe câte

Sarcofagul găsit la Constanţa

lor şi’ tot atât de îmbrăţişate la sate. Jocuri, mişcări ritmice, o parte dm şosea şi lucrau din zori până in noapte. Şoseaua
înnot, alergări, sântun, marş, tragere la ţintă, bătaia mmgei. este insă lungă de mai bine de a km., iar grija ei n‘a mai putut
încadrarea într’o ceată şi disciplinarea intr’un câmp de sport s’o poarte nimeni încă dinainte de râzboiu. Dacă muntele
au putut fi ajunse, nu numai fără grele silinţe, dar cu en- vecin, înalt cum sunt munţii Dobrogei, de 200 şi 250 metri,
tusiasm. este de granit, pătura de pământuri mai gâlbue şi sfărâmi­
Pentru acecaş îngrijire a bunei stări şi a sănătăţii, in deo­ cioase de deasupra o spală şi o duce la vale, netezind şan­
sebi prin fete şi femei, a lucrat o maeştri de gospodărie. Ea a ţurile şi astupând drumurile, orice ploaie. Aia a intrat cas-
căutat să îmbogăţească bucătăria şi să arate, prin lecţii pentru maua şi sapa oamenilor, cari, la indemnul şa pilda cu fapta
câteva sau gătind împreună cu gospodina la cuptorul ei, cum a echipei, au reînviat vechea prestaţie, dată acum din toată
printr’o pricepută şi felurită pregătire, se pot scoate mâncări inima, pentrucâ Văcărenii luase deodată cunoştinţă de sine
mai multe şi mai bune din aceeaş carne sau aceleaşi zarza­ şi-şi vedea făptura, nu numai ca o unitate oarecare admi­
vaturi . Le-a învăţat cum să-şi aşeze in casă, cum să-şi facă nistrativă, lăsată in seama unei autorităţi abstracte. A fost
perna şi salteaua, cum să se apere de necurăţenii, cum sâ se atât o silinţă, care, pusă in zile de lucru al braţelor şi al vi­
îmbrace mai frumos şi mai ieftin. Macstra a mers până Ia telor de jug şi de ham, prin urmare in bani, înseamnă o sumă
înfiinţarea unui atelier de ţesătorie, de unde au ieşit ţesături de care s*ar înfricoşa bugetul firav al comunei şi ar şovăi
şi modele. bugetul judeţului, cât mai cu seamă o încercare izbutită de
Echipa studenţească din Văcâreni era insă mândră mat cu mobilizare de muncă a sătenilor. După această întâie încor­
seamă de membrii ei agronomi. Ea înţelegea din întâia zi. dare umăr la umăr, celelalte treburi, mai numeroase, mai